Republica Moldova beneficiază de un sprijin politic larg în cadrul Uniunii Europene pentru deschiderea primelor capitole de negociere în procesul de aderare. Totuși, raportul de țară pe anii 2023–2024, prezentat marți, 17 iunie, în plenul Parlamentului European de comisara pentru Extindere, Marta Kos, evidențiază și întârzieri semnificative în reformele-cheie, informează noi.md.
Potrivit comisarei europene, Comisia a transmis deja statelor membre trei rapoarte de monitorizare care acoperă clusterele esențiale: statul de drept, piața internă și relațiile externe. „Consiliul are acum în mână toate cărțile pentru a decide deschiderea primului cluster privind drepturile fundamentale și valorile. Ne dorim ca acest cluster să fie deschis cât mai curând, ideal în acest an”, a declarat Marta Kos.
Deși raportul privind Republica Moldova este considerat unul dintre cele mai favorabile dintre țările candidate, documentul nu ocolește punctele slabe. Se menționează întârzieri în aplicarea reformei justiției, lipsa unor rezultate în cazurile de mare corupție și preocupările persistente legate de respectarea drepturilor minorităților.
Europarlamentarul Sven Mikser a subliniat că „implementarea deplină a reformei justiției, măsurile anticorupție și respectarea drepturilor omului rămân esențiale”. El a adăugat că rolul UE în sprijinirea acestor procese devine tot mai important „pe fundalul unei implicări tot mai slabe din partea SUA”. De asemenea, situația nesoluționată din Transnistria continuă să reprezinte o provocare majoră.
În urma prezentării raportului, Parlamentul European urmează să adopte o rezoluție politică, votul fiind programat pentru miercuri, 18 iunie.











