Zeci de mii de liceeni şi studenţi aflaţi în grevă au manifestat joi în centrul Barcelonei, în apărarea referendumului de autodeterminare pe care liderii separatişti din Catalonia vor să-l organizeze duminică, în pofida interzicerii lui, relatează AFP.
Tinerii s-au întâlnit în faţa universităţii din Barcelona, o clădire istorică situată în centrul oraşului lui Gaudi, în contextul în care tensiunile sporesc între Madrid şi autorităţile regionale cu trei zile înainte de scrutin.
”Noi vom vota!”, au scandat manifestanţii.
Spania, expusă în mod istoric independentismului unei părţi a societăţii în Ţara bascilor (nord), se confruntă de la începutul lui septembrie cu cea mai gravă criză politică de aproape 40 de ani, consideră toţi liderii ei.
Pe 6 septembrie, Parlamentul catalan a adoptat o lege în vederea organizării acestui referendum în pofida interzicerii lui de către Curtea Constituţională, argumentând că susţinătorii independenţei îl reclamă din 2012.
Guvernul regional catalan condus de Carles Puigdemont merge mai departe, în pofida numeroaselor avertismente ale autorităţilor.
De săptămâni de zile el se joacă de-a şoarecele şi pisica cu autorităţile, ascuzând urne, buletine de vot sau deschizând website-uri pe care alegătorii pot consulta adresa secţiei la care să voteze.
”VOM VOTA!”
Autorităţile şi-au multiplicat, la rândul lor, percheziţiile şi ameninţările cu sancţiuni.
Liderii catalani ”insultă statul de drept”, s-a plâns joi Inés Arrimadas, conducătoarea Ciutadanos, principalul partid de opoziţie faţă de susţinătorii independenţei în regiune.
Chiar dacă are păreri împărţite pe tema independenţei, o majoritate a locuitorilor Cataloniei doreşte un referendum legal.
Spre exemplu, portarul FC Barcelona Gerard Pique, a îndemnat la exprimare ”paşnică”. ”Să nu le dăm nicio scuză. Este ceea ce vor. Şi să cântăm sus şi tare. Vom vota”, a scris fotbalistul pe Twitter.
Însă Guvernul conservatorului şi justiţia sunt hotărâte să-l interzică, chiar dacă vor fi nevoite să blocheze accesul în secţiile de votare cu forţele de ordine, desfăşurate masiv în regiune – peste 10.000 de poliţişti şi membri ai Gărzii Civile suplimentari.
Denunţând ”foarte grava iresponsabilitate a lui Carles Puigdemont”, ministrul Justiţiei Rafael Catala, le-a cerut din nou separatiştilor ”să oprească acest proces”.
”Nu va avea loc vreun referendum duminică”, a declarat şi purtătorul de cuvânt al Guvernului conservator Iñigo Méndez de Vigo.
O reuniune suprarealistă de ”coordonare în termeni de securitate” a avut loc joi la prânz între reprezentanţi ai guvernelor central şi regional, încheiată cu un dialog al surzilor.
Secretarul de stat însărcinat cu securitatea José Antonio Nieto, care a participat la reuniune, a explicat după aceea presei că el a reiterat că scrutinul nu poate avea loc şi că şi-a exprimat speranţa ca această ”coabitarea (între catalani) să nu fie alterată şi nici statul de drept”.
”MAJORITATE TĂCUTĂ”
”Toată lumea doreşte o coabitare paşnică”, a adăugat el.
Joaquin Forn, însărcinat cu Afaceri Interne în cadrul Executivului catalan, a plusat asupra acestui punct. ”Ceea ce contează cel mai mult este ca traiul împreună să fie păstrat”, a spus el.
”Dar este evident că nu vom opri convocarea referendumului”, a subliniat el, adăugând că şefii poliţiei regionale, obligaţi să respecte ordinele ierarhiei, ”îşi bat capul să găsească o soluţie”.
”Majoritatea tinerilor susţine independenţa, iar dacă nu este a devenit aşa după ce a văzut ceea ce a făcut Spania în aceste ultime săptămâni”, declara la rândul său o tânătă manifestantă, Aina Gonzalez, în vârstă de 16 ani, evocând percheziţiile şi arestările din aceste ultime săptămâni.
În tabăra opozanţilor referendumului, Societatea Civilă Catalană a făcut apel la ”bunul simţ şi înţelepciunea” foarte catalane, “Seny”.
Vicepreşedintele ei, Alex Ramos a anunţat că ”majoritatea tăcută” a catalanilor care refuză acest scrutin nu va manifesta, pentru a evita să sporească tensiunile.
Reporters sans frontières a denunţat, la rândul său, presiunile asupra jurnaliştilor din ambele tabere.
Iar Banca Spaniei a apreciat că tensiunile din Catalonia, care reprezintă aproape 20% din PIB-ul spaniol, ar putea să prezinte ”riscuri” la adresa creşterii economice.
