În aceeași săptămână în care Donald Trump a numit țările europene „decadente” și liderii europeni „slabi”, aceștia din urmă au răspuns cu toată puterea, notează „Euronews” (Italia).
Într-o mișcare îndrăzneață, Uniunea Europeană a decis joi să declanșeze o clauză de urgență în tratatele sale pentru a imobiliza pe termen nelimitat activele Băncii Centrale a Rusiei, în valoare de 210 miliarde de euro, în întregul bloc comunitar, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Drept urmare, UE și-a consolidat cea mai puternică pârghie, a rezistat interferențelor externe și a izolat banii de mașina de război a Kremlinului.
„Trimitem Rusiei un semnal puternic: atâta timp cât acest război brutal de agresiune continuă, costurile Rusiei vor continua să crească”, a declarat Ursula von der Leyen. „Acesta este un mesaj puternic pentru Ucraina: Vrem să ne asigurăm că vecinul nostru curajos devine și mai puternic pe câmpul de luptă și la masa negocierilor”, a adăugat ea.
Cea mai mare parte a activelor, 185 de miliarde de euro, este deținută la Euroclear, un depozitar central de valori mobiliare din Bruxelles, în timp ce restul de 25 de miliarde de euro sunt distribuite între băncile din cinci state membre.
Până acum, fondurile au fost paralizate de tradiționalul regim de sancțiuni, care trebuie reînnoit la fiecare șase luni prin votul unanim al statelor membre, dar procesul a devenit din ce în ce mai fragil. La începutul acestui an, Ungaria a amenințat nu o dată, ci de două ori că va respinge reînnoirea, lansând ambasadorii într-o cursă contra cronometru pentru a preveni o prăbușire completă a restricțiilor puse la punct cu migală din februarie 2022.
Experiența a cântărit mult în mintea tuturor atunci când, luni mai târziu, Comisia Europeană a prezentat ideea ambițioasă de a canaliza activele rusești către un împrumut cu dobândă zero pentru reparații pentru Ucraina.
Printre multitudinea de întrebări legate de împrumutul fără precedent s-a numărat și modul de protejare a fondului de 210 miliarde de euro de vetouri nedorite și eliberări accidentale. Principala preocupare era că, dacă banii ar fi eliberați peste noapte, ar putea declanșa o criză de lichiditate pentru Euroclear care ar putea zdruncina zona euro.
O modificare ingenioasă
Inițial, Comisia a sugerat activarea articolului 31.2 din tratate pentru a trece reînnoirea sancțiunilor de la unanimitate la vot cu majoritate calificată. Articolul se bazează pe „interese și obiective strategice”, așa că oficialii au crezut că au un argument de susținut.
Cu toate acestea, articolul 31.2, cunoscut uneori sub numele de „clauza pasarelă”, are o tentă kafkiană: orice țară putând invoca „motive vitale și declarate de politică națională” pentru a împiedica adoptarea. Cu alte cuvinte, unanimitatea este necesară pentru a ocoli unanimitatea.
Amendamentul, prezentat în septembrie, a fost abandonat în liniște, iar Comisia a apelat la o altă prevedere: articolul 122, care permite statelor membre să decidă „în spirit de solidaritate” asupra măsurilor „adaptate situației economice”.
Articolul 122 are două avantaje practice importante: ocolește Parlamentul European și necesită doar o majoritate calificată, permițând blocului comunitar să reacționeze mai rapid și să evite vetourile nedorite. Până acum, articolul 122 fusese utilizat în contextul unor situații de urgență economică, în special pandemia de CoViD-19 și criza energetică din 2022.
În martie, Comisia a extins interpretarea a ceea ce constituie o urgență economică atunci când a invocat prevederea pentru a stabili un program de împrumuturi pentru apărare în valoare de 150 de miliarde de euro, argumentând că UE se confruntă cu o „amenințare fără precedent la adresa securității”. (Decizia a stârnit furie în Parlament și a dus la acțiuni în justiție.)
Luna trecută, Comisia s-a bazat pe acest raționament pentru a argumenta că războiul Rusiei a avut și un „impact economic sever”, reflectat în „întreruperi ale aprovizionării, incertitudine sporită, prime de risc crescute, investiții și cheltuieli de consum reduse”, precum și nenumărate atacuri hibride sub formă de atacuri cu drone, sabotaj și dezinformare.
Unii experți juridici au pus la îndoială argumentul, iar prim-ministrul belgian Bart De Wever, principalul oponent al împrumutului reparatoriu, a pus la îndoială și existența unei situații de urgență la nivel european.
Însă dificultățile economice evidente ale Europei, combinate cu formularea vagă a articolului 122 și jurisprudența sa limitată, au oferit Comisiei suficientă marjă de manevră pentru a continua.
„Suntem încrezători că justificarea prejudiciului economic pentru declanșarea acestei prevederi din tratat a fost îndeplinită mai mult decât era necesar”, a declarat ca răspuns la critici Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie.
Miza geopolitică
În urma deciziei, aprobată prin consens larg, statelor membre li se va interzice strict returnarea activelor confiscate către Banca Centrală a Rusiei.
Cele 210 miliarde de euro vor fi eliberate numai după ce Rusia își va înceta războiul de agresiune împotriva Ucrainei și acțiunile sale nu vor mai amenința economia europeană în ansamblu. Pentru deblocarea fondurilor suverane va fi necesară o nouă majoritate calificată
În practică, acordul stabilește un prag extrem de ridicat, care este puțin probabil să fie atins în curând. Practic, activele vor fi imobilizate pe termen nelimitat.
Viktor Orbán, un notoriu deținător al dreptului de veto al Ungariei, s-a grăbit să denunțe utilizarea Articolului 122 ca o „dictatură a Bruxelles-ului” și a promis că țara sa va face „tot ce îi stă în putință pentru a restabili o ordine legitimă”, sugerând acțiuni legale.
Cu toate acestea, oficialii și diplomații au sărbătorit vestea. Pentru mulți, aceasta a oferit o imagine tentantă asupra modului în care ar putea arăta politica externă a UE fără povara unanimității, care blochează deseori acțiunea colectivă și face ca blocul să rămană în urmă pe scena mondială.
„Este bine că s-a găsit o modalitate legală de a opri lupta de șase luni privind prelungirea activelor”, a spus un diplomat de rang înalt, „pentru că de fiecare dată ne-am trezit în poziția de a fi șantajați, în funcție de capriciile cuiva de la Budapesta. Acum avem o modalitate solidă de a imobiliza activele.”
Soluția permite UE să se opună oricărei tentative de eliberare prematură a activelor suverane, așa cum au propus Statele Unite și Rusia în planul lor de pace în 28 de puncte, care a fost divulgat pe internet.
Planul includea ideea controversată de a împărți activele în două vehicule de investiții separate, în beneficiul comercial atât al Washingtonului, cât și al Moscovei, o inversare dramatică a misiunii responsabile pe care aliații occidentali au îmbrățișat-o până acum.
Cele 28 de puncte i-au uimit pe liderii UE, determinându-i să strângă rândurile și să mustre public Casa Albă pentru că dorește să ia decizii privind Europa fără Europa.
Inițial, au organizat summituri și au emis declarații, dar fără a obține rezultate tangibile. Cancelarul german Friedrich Merz a publicat un articol prin care cerea Europei să-și mențină poziția.
„Dacă suntem serioși, nu putem lăsa în seama statelor non-europene să decidă ce se întâmplă cu activele financiare ale unui stat agresor, înghețate în mod legitim în jurisdicția propriului nostru stat de drept și în propria noastră monedă”, a scris el. „Deciziile pe care le luăm acum vor determina viitorul Europei.” Acum, prin înghețarea activelor rusești, europenii sunt gata să-și joace cărțile.
