Adunarea Naţională din Franţa a adoptat marţi, cu o majoritate largă de voturi, un proiect de lege controversat care urmăreşte limitarea protestelor violente, ca răspuns la demonstraţiile antiguvernamentale de trei luni ale mişcării “vestelor galbene”, relatează Reuters şi AFP, potrivit agerpres.
În ciuda criticilor că o astfel de lege ar putea reduce libertăţile civile, proiectul a trecut de camera inferioară a Parlamentului cu 387 la 92 de voturi, în special datorită majorităţii confortabile de care se bucură partidul de centru LREM al preşedintelui Emmanuel Macron.
Citește și : Afganistan: Doi jurnalişti, împuşcaţi mortal într-un post de radio
Totuşi, din rândul aleşilor partidului prezidenţial, 50 de deputaţi – un record – au preferat să se abţină pentru a-şi marca refuzul privind interdicţiile preventive de a manifesta care ar putea fi adoptate de prefecţi.
Mulţi se tem că aceşti reprezentanţi ai statului ar putea cădea în viitor sub controlul unui “regim rău-intenţionat”.
Proiectul de lege va fi acum discutat şi de camera superioară, însă Adunarea Naţională are ultimul cuvânt. Proiect de lege se va întoarce la Senat începând cu 12 martie pentru o a doua lectură, iar guvernul vrea o adoptare definitivă rapidă în contextul manifestaţiilor recurente ale “vestelor galbene”.
Legea ‘anti-huligani’, aşa cum a fost numită, le interzice protestatarilor să îşi acopere feţele, oferă poliţiei puteri mai mari pentru a-i extrage pe protestatarii potenţial turbulenţi din demonstraţii şi le oferă autorităţilor locale dreptul de a interzice participarea la manifestaţii unor protestatari cu titlu individual.
Ministrul de interne Christophe Castaner a reiterat marţi că “nu este o lege a fricii”, “nu este o lege de circumstanţă, ci o lege de bun-simţ” care vizează “brutele” ce împiedică manifestaţiile.
Citește și : Netanyahu se va întâlni cu Putin la Moscova pentru discuţii privind prezența Iranului în Siria
Mişcarea “vestelor galbene” a izbucnit în noiembrie ca un protest împotriva scumpirii combustibilului, dar s-a transformat într-o revoltă mai mare împotriva inegalităţii şi preşedinţiei lui Macron. Numele mişcării vine de la culoarea vestelor fluorescente pe care şoferii din Franţa trebuie să le aibă în maşină.
La primele proteste de pe străzile din Paris, manifestanţii au incendiat maşini, au distrus magazine de lux şi au vandalizat Arcul de Triumf. Au fost printre cele mai dure violenţe din capitala Franţei după revoltele studenţeşti din 1968.
