Liderul Partidului Mişcarea Naţionalistă (MHP) din Turcia a anunţat luni că partidul său va susţine tabăra preşedintelui Recep Tayyip Erdogan în timpul alegerilor prezidenţiale de importanţă critică din noiembrie 2019, informează dpa, potrivit agerpres.
“MHP nu va înainta un candidat la preşedinţia ţării. MHP va decide să-l susţină pe Recep Tayyip Erdogan în alegerile prezidenţiale, acţionând în spiritul (mitingului din) Yenikapi”, a declarat Devlet Bahceli în cadrul unei conferinţe în Ankara, citat de agenţia de presă Anadolu. Bahceli a făcut referire la manifestaţia anti-puci care a avut loc în 2016 în districtul Yenikapi din Istanbul, la o lună după lovitura de stat eşuată pusă la cale de o facţiune din cadrul armatei turce.
Citeşte şi: Peste de 100 de copii ai teroriştilor din ISIS sunt aşteptaţi să se întoarcă în Germania
Liderul MHP a susţinut propunerea lui Erdogan de a extinde puterile prezidenţiale în cadrul referendumului care a avut loc în Turcia în aprilie 2017 şi care a stârnit preocupare pe plan internaţional. Erdogan a câştigat referendumul, care a pavat drumul spre amendamente constituţionale asupra reformelor propuse, care au inclus mai mult control politic asupra justiţiei. Amendamentele la Constituţie vor fi implementate în mai multe etape, iar era unei preşedinţii executive va începe în Turcia după alegerile din 2019. Erdogan a insistat asupra faptului că noul sistem va moderniza şi stabiliza ţara, în timp ce criticii atenţionează că acesta va eroda echilibrul democratic.
Citeşte şi: Mii de oameni au rămas blocaţi în maşini din cauza ninsorilor care au afectat centrul Spaniei
MHP rămâne al treilea cel mai mare partid în urma alegerilor parlamentare din 2015. Oricum, după ce Bahceli şi-a exprimat sprijinul pentru sistemul prezidenţial, partidul său a devenit unul puternic dezbinat.
Turcia se află încă în stare de urgenţă, implementată după lovitura de stat eşuată din iulie 2016 şi extinsă pentru a cincea oară în octombrie, permiţându-i lui Erdogan să conducă prin decret. Mai mult de 150.000 de oameni au fost între timp suspendaţi sau concediaţi, iar 5.000 de persoane au fost arestate.
