Italienii vor vota, în cadrul alegerilor legislative din 4 martie, pentru prima dată pe baza unei noi legi electorale, un sistem complicat ce riscă să ducă la formarea unui parlament fără o majoritate stabilă, transmite AFP, conform agerpres.
Concret, este vorba de un mix între scrutinul proporţional şi cel majoritar. O treime dintre mandate vor fi atribuite pe baza votului uninominal (este ales candidatul care obţine cele mai multe voturi), în timp ce restul mandatelor pe baza sistemului proporţional (sunt aleşi candidaţii aflaţi pe listele care obţin cele mai multe voturi).
Citeşte şi: Europa – cuprinsă de un val rece siberian
Acest sistem complex favorizează coaliţiile şi/sau partidele înrădăcinate solid la nivel local, însă într-o ţară unde se confruntă trei forţe politice – dreapta, stânga şi populiştii – fără ca vreuna dintre ele să fie predominantă, riscă să ducă la un for legislativ fără o majoritate stabilă.
În opinia profesorului Roberto D’Alimonte de la Universitatea Liberă Internaţională de Studii Sociale (Luiss), considerat a fi unul dintre principalii experţi italieni în sisteme electorale, pragul minim pentru ca un partid sau o coaliţie să aibă majoritatea de 318 din cele 630 de mandate în Camera Deputaţilor este de a obţine cel puţin 40% din voturi în colegiile cu scrutin proporţional şi 70% în cele cu scrutin uninominal.
În Senat, pentru a obţine 158 din cele 315 mandate este nevoie de 50% din voturi în ambele tipuri de colegiu, conform lui D’Alimonte.
În sistemul politic din Italia, cele două camere ale parlamentului sunt la fel de importante, ambele votează guvernul şi adoptă legi cu aceleaşi puteri, dar componenţa lor şi modul de alegere diferă.
Citeşte şi: Explozie puternică într-un magazin din Leicester; patru persoane au murit
Pentru a accede în camera inferioară, un partid trebuie să obţină cel puţin 3% din voturi, iar o coaliţie cel puţin 10% din voturi cu condiţia ca cel puţin unul dintre partidele sale componente să obţină 3% din sufragii.
Pragurile electorale respective se aplică şi în cazul Senatului, doar că pentru camera superioară a parlamentului, ca urmare a specificului constituţiei italiene, pot deveni senatori cei aflaţi pe o listă care obţine cel puţin 20% din voturi, chiar şi într-o singură regiune din cele 20 din Italia, indiferent de rezultatul său la nivel naţional.
Un candidat se poate prezenta într-un singur colegiu cu scrutin uninominal, dar poate fi prezent simultan pe maximum cinci liste în colegiile cu scrutin proporţional.
