Austria, ţară care în prezent deţine preşedinţia rotativă a Consiliului UE, a cerut miniştrilor de Finanţe şi guvernatorilor băncilor centrale din blocul comunitar să discute o majorare a dobânzilor, cu prilejul reuniunilor prevăzute a avea loc la Viena la finele acestei săptămâni, informează Reuters, potrivit agerpres.
Într-o iniţiativă care ar putea fi considerată ca o încălcare parţială a puterilor Băncii Centrale Europene (BCE), Guvernul austriac vrea să fie purtate discuţii pe tema “implicaţiilor majorării dobânzilor asupra stabilităţii financiare”, se arată într-un document consultat de Reuters.
Citește și : Mai multe organizaţii cer PE să activeze Articolul 7 împotriva Ungariei
“Sunteţi de acord că o normalizare a ratei dobânzilor, în sine, nu va genera probleme în sectorul financiar?” este întrebarea pe care Austria o va pune miniştrilor de Finanţe şi guvernatorilor băncilor centrale din blocul comunitar care se vor reuni vineri şi sâmbătă la Viena.
Pe măsură ce inflaţia a crescut în zona euro în ultimele luni iar creşterea economică este solidă, BCE intenţionează să pună capăt programului de achiziţii de active la finele anului însă dobânda de referinţă ar urma să rămână nemodificată timp de ce puţin un an.
Fără a sugera un anumit calendar pentru majorarea dobânzilor, preşedinţia austriacă a UE subliniază că “în SUA, Rezerva Federală a început deja să majoreze dobânzile fără turbulenţe economice majore până acum”.
Discuţiile de Finanţe şi guvernatorilor băncilor centrale din blocul comunitar vor fi ajutate de un document produs de centrul de reflexie CEPS, în care autorul Daniel Gros susţine că există puţine motive de îngrijorare cu privire la impactul normalizării politicii monetare asupra economiei reale. Documentul recunoaşte că există unele riscuri legate de o creştere bruscă a dobânzilor, în condiţiile în care debitorii puternic îndatoraţi ar putea să nu îşi poată rambursa datoriile.
Citește și : ATAC terorist dejucat la ambasada SUA din Cairo
România îşi va asuma, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019, Preşedinţia Consiliului UE. Acest mandat se asigură prin rotaţie între statele membre ale UE la fiecare şase luni. În timpul exercitării Preşedinţiei, România va reprezenta Consiliul UE în dialogul cu celelalte instituţii europene, în special Comisia Europeană şi Parlamentul European, lucrând, de asemenea, în strânsă coordonare, cu preşedintele Consiliului European în cadrul procesului decizional.
