Sectorul vitivinicol din Republica Moldova traversează o perioadă de transformare, în care creșterea producției și orientarea spre piețe cu valoare mai mare se suprapun cu reducerea suprafețelor viticole și schimbări în structura exporturilor. Datele au fost prezentate de Ștefan Iamandi, director al Oficiul Național al Viei și Vinului, în cadrul Conferinței Naționale Vitivinicole.
Sectorul numără în prezent 264 de vinării înregistrate, peste 46 de mii de deținători de parcele și 79 de mii de parcele viticole, dintre care 60% din suprafețe sunt gestionate de persoane juridice, iar 40% de persoane fizice. În anul 2025 au fost procesate 196 de declarații de producere și 199 declarații de stocuri, potrivit agromedia.
Citește și: Ce spun experții despre ieșirea R. Moldova din CSI
Practic, în acest model suntem unici în lume. Este un raport impresionant între numărul de vinării și numărul de deținători de parcele. Avem un sector extrem de fragmentat, dar în același timp foarte dinamic, a declarat Ștefan Iamandi.
Suprafețele viticole, în scădere constantă
În ultimii ani, suprafețele de viță-de-vie sunt în reducere cu aproximativ 3% anual, ceea ce înseamnă o pierdere de circa 2,3 mii hectare pe an. Tendința este alimentată de defrișarea plantațiilor vechi și lipsa rentabilității acestora.
Datele arată că, în perioada 2016–2025, au fost defrișate 21.486 hectare și plantate doar 3.087 hectare, ceea ce înseamnă că pentru fiecare hectar nou plantat au fost scoase din circuit aproape 7 hectare.
Vorbim despre suprafețe care fie nu mai sunt exploatate, fie sunt plantate cu soiuri care nu mai corespund cerințelor pieței internaționale. Nu mai putem vorbi despre competitivitate în condițiile unor randamente de 3–4 tone la hectar, în timp ce media globală este de 10–12 tone, a explicat directorul ONVV.
Suprafața totală a plantațiilor viticole este estimată la 107.200 hectare, iar în registrul vitivinicol sunt înregistrate 61.660 hectare, dintre care 47.045 hectare sunt soiuri pentru vin. Doar 19% din plantații au o vârstă mai mică de 15 ani, ceea ce indică un grad redus de reînnoire.
Producția a crescut în 2025, dar rămâne sub media multianuală
În anul 2025 au fost prelucrate 259 mii tone de struguri, rezultând 17,9 milioane decalitri de vin materie primă, în creștere cu 53% față de anul precedent. Producția totală de vin a crescut cu 31% comparativ cu 2024, însă rămâne cu 3% sub media ultimilor 5 ani și cu 11% sub media ultimilor 10 ani.
Pentru obținerea unui litru de vin au fost necesare în medie 1,45 kg de struguri, cu circa 5,2% mai puțin decât în anul precedent, ceea ce indică o eficiență mai bună a procesării.
Nu trebuie să uităm că anul 2024 a fost unul foarte slab. Creșterea din 2025 trebuie privită în acest context. Important este că eficiența procesării s-a îmbunătățit, a menționat Ștefan Iamandi.
Problema deșeurilor rămâne nerezolvată
În urma procesării strugurilor au rezultat peste 59 mii tone de deșeuri, inclusiv tescovină, drojdii și ciorchini, iar lipsa infrastructurii de valorificare continuă să fie o provocare pentru sector.
Una dintre problemele majore este valorificarea deșeurilor. Avem nevoie de investiții în infrastructură dedicată, inclusiv de o fabrică de procesare, iar discuțiile în acest sens sunt deja în desfășurare, a precizat directorul ONVV.
Exporturile scad în volum, dar cresc ca valoare medie
În 2025, exporturile de produse vitivinicole au totalizat 117,5 milioane litri, în scădere cu 18%, și 212,4 milioane dolari, în scădere cu 9% față de anul precedent.
Declinul este explicat în principal de reducerea drastică a exporturilor către Statele Unite, unde volumele au scăzut cu 75%, iar valoarea cu 76%, pe fondul introducerii unor noi taxe vamale.
Statele Unite reprezentau aproximativ 20% din exporturile noastre. Introducerea tarifelor a avut un impact direct și imediat asupra volumelor livrate, a explicat Ștefan Iamandi.
În același timp, Uniunea Europeană rămâne principala piață, cu o creștere de 7% în valoare, iar țările CSI au înregistrat un avans de 6%. Exporturile către Africa au crescut cu 67%, iar piețe precum Nigeria și Ghana devin tot mai relevante.
România își consolidează poziția de lider între destinațiile de export, cu o creștere de 20% în valoare, ajungând la aproximativ 40 milioane dolari.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
Prețurile cresc, iar strategia se mută spre vinuri cu valoare adăugată
Prețul mediu de export pentru vinurile îmbuteliate a ajuns la 1,99 dolari/sticlă, în creștere cu 10%, iar pentru vinurile în vrac la 0,74 dolari/litru, în creștere cu 12%.
Creșterea valorică a exportului este influențată inclusiv de majorarea costurilor de producție și logistică. Acestea se reflectă direct în prețul final, a subliniat Ștefan Iamandi.
În total, 62% din valoarea exporturilor este generată de vinurile îmbuteliate, iar sectorul numără 127 de exportatori activi, cu livrări în 70 de țări.
Accent pe piețe premium și promovare internațională
ONVV își propune pentru 2026 consolidarea prezenței pe piețe premium, în special în Asia, unde Japonia devine una dintre cele mai promițătoare destinații.
Japonia, Coreea de Sud, Singapore sau Taiwan sunt piețe unde nu urmărim volume mari, ci exporturi de vinuri premium, care să consolideze imaginea Republicii Moldova, a menționat directorul ONVV.
Printre obiectivele pentru acest an se numără și extinderea evenimentelor internaționale de promovare, dar și transformarea Zilei Naționale a Vinului într-un eveniment de amploare, extins pe durata unei săptămâni.
Ne dorim să transformăm Ziua Națională a Vinului într-o săptămână a vinului, care să atragă peste 20.000 de turiști și să devină un eveniment internațional de referință, a conchis Ștefan Iamandi.
