A treia rundă de negocieri dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie privind Brexitul s-a încheiat joi la Bruxelles după patru zile de discuţii în care nu s-au înregistrat progrese semnificative, ambele părţi având în continuare poziţii îndepărtate în chestiunile esenţiale, consemnează agenţiile internaţionale de presă.
‘Săptămâna aceasta ne-a adus clarificări utile asupra multor puncte’, a spus în faţa presei, conform AFP, negociatorul-şef european, Michel Barnier, dând ca exemplu chestiunea lucrătorilor frontalieri şi în acest context discuţia ‘fructuoasă’ cu privire la statutul frontierei dintre Irlanda şi Irlanda de Nord, el vorbind despre o anumită ‘convergenţă’ la acest capitol.
‘Dar nu am înregistrat niciun progres decisiv în subiectele principale’ ale divorţului, a adăugat Barnier, subliniind mai ales dificultăţile de a se ajunge la o înţelegere privind sumele pe care Marea Britanie ar urma să le plătească în contul obligaţiilor deja asumate în cadrul UE.
El a evidenţiat divergenţa cu privire la cererea UE, respinsă ferm de Londra, ca justiţia europeană, respectiv Curtea de Justiţie a UE (CJUE), să îşi menţină şi după Brexit jurisdicţia în dosarele ce ţin de apărarea drepturilor cetăţenilor europeni rezidenţi în Marea Britanie.
Potrivit Londrei, jurisdicţia privind drepturile imigranţilor comunitari în Marea Britanie trebuie să revină după Brexit instanţelor din această ţară, guvernul condus de Theresa May respingând de asemenea solicitarea UE ca aceşti imigranţi să beneficieze de aceleaşi drepturi pe care le au în prezent.
Aşadar, ‘suntem departe de a constata progrese suficiente pentru a putea recomanda Consiliului European să angajeze discuţii asupra viitoarei relaţii’ dintre UE şi Marea Britanie, a continuat Barnier. El a reafirmat astfel refuzul europenilor de a discuta despre viitoarea relaţie dintre UE şi Marea Britanie înainte să fie definitivate condiţiile divorţului, poziţie ce vine în contradicţie cu cea a britanicilor, care doresc ca aceste două problematici să fie discutate în paralel.
Prin urmare, negociatorul-şef britanic, David Davis, a reproşat din nou europenilor că au o atitudine inflexibilă. ‘Abordarea britanică este semnificativ mai flexibilă şi mai pragmatică’ decât cea a UE la aceste negocieri, dar ‘am văzut câteva progrese concrete’, a menţionat negociatorul britanic.
Cele 27 de state rămase în UE după ce Marea Britanie a optat pentru Brexit şi-au fixat trei mari priorităţi la aceste negocieri, respectiv ‘factura’ pe care Marea Britanie o va plăti după ieşirea din UE, drepturile cetăţenilor europeni aflaţi în această ţară şi situaţia frontierei dintre Irlanda şi Irlanda de Nord, punând Londrei condiţia ca mai întâi să fie clarificate aceste aspecte înainte de a se discuta despre un acord comercial.
Guvernul britanic a prezentat săptămâna aceasta pentru prima dată propria analiză juridică a obligaţiilor financiare pe care va trebui să le onoreze odată cu părăsirea UE, pentru a-şi respecta angajamentele deja asumate în cadrul bugetului european, obligaţii evaluate în mediile europene la 60-100 de miliarde de euro, estimări considerate de Londra ca fiind exagerate.
‘Încă există divergenţe de surmontat’, a spus joi David Davis la conferinţa de presă. ‘Avem o obligaţie faţă de contribuabilii noştri’ britanici, a ţinut el să adauge.
‘Rămân la părerea că o suprapunere între retragerea (din UE) şi relaţia viitoare este inevitabilă şi ele nu prea pot fi compartimentate’, a explicat de asemenea negociatorul-şef britanic.
Următoarea rundă de negocieri va avea loc începând cu data de 18 septembrie.
