Va exista și posibilitatea de deposedare de bunuri a terților, dacă persoanele știau sau ar fi trebuit să știe că bunurile provin din activitate infracțională sau că le-au fost transferate pentru a evita confiscarea. De asemenea, de la terți vor fi confiscate bunurile al căror control efectiv este deținut de persoana urmărită penal sau condamnată.
Citeşte şi: CCR poate anula alegerile din România – Stiripesurse.md
Proiectul de lege mai prevede posibilitatea confiscării unui bun echivalent sau a contravalorii lui, atunci când confiscarea bunului infracțional este imposibilă. De asemenea, este prevăzută confiscarea avantajelor obținute din bunurile infracționale, chiar dacă persoana este eliberată de răspundere sau de pedeapsă penală.
Totodată, a fost specificat intervalul de timp pentru care urmează să se ia în calcul valoarea bunurilor dobândite – 5 ani înainte sau după momentul săvârșirii infracțiunii și până la data emiterii actului de sesizare a instanței.
Proiectul mai prevede că, în cazul infracțiunilor care generează beneficii economice ce depășesc 14 mii de euro, odată cu începerea urmăririi penale, Agenţia de Recuperare a Bunurilor Infracţionale va efectua investigații pentru a identifica bunurile dobândite ilegal. Agenția urmează să țină evidența unică a tuturor bunurilor sechestrate și confiscate.
Este revizuit și mecanismul de executare, astfel încât executarea hotărârilor de confiscare și reparare a prejudiciului cauzat statului și compensare a cheltuielilor de judecată va fi realizată expres de către Serviciul Fiscal de Stat, cu ajutorul executorilor judecătorești și a Agenţiei de Recuperare a Bunurilor Infracţionale.
Proiectul de lege aprobat va contribui la realizarea Planului de măsuri pentru deoligarhizare, a Programului național de recuperare a bunurilor infracționale pentru anii 2023–2027, precum și la alinierea mecanismului de confiscare la bunele practici internaționale.
