Europa traversează al treilea val major de căldură din acest an, iar temperaturile extreme nu afectează doar sănătatea populației și transporturile. Pe măsură ce milioane de oameni pornesc aparatele de aer condiționat, sistemele energetice sunt supuse unei presiuni tot mai mari, iar specialiștii avertizează că în unele țări riscul unor pene de curent crește semnificativ.
În această săptămână, temperaturile ar putea ajunge la 43 de grade Celsius la umbră în zona mediteraneană, în timp ce mai multe state din Europa Occidentală se confruntă cu un episod de caniculă care amenință să doboare recorduri istorice.
Citește și: Chișinăul apără dreptul militarilor moldoveni de a purta drapelul național în Zona de Securitate
Potrivit unei analize publicate de Euronews, consumul ridicat de electricitate generat de nevoia de răcorire a locuințelor și spațiilor comerciale poate pune la încercare capacitatea rețelelor electrice, în special în țările unde utilizarea aerului condiționat este foarte răspândită.
Europa se sufocă sub temperaturi extreme
Franța a plasat deja peste jumătate dintre unitățile sale administrative sub alertă roșie de caniculă, cel mai ridicat nivel de avertizare. Autoritățile le recomandă oamenilor să evite expunerea directă la soare și să manifeste „vigilență absolută”.
Meteorologii din Marea Britanie avertizează că, în sudul țării, temperaturile ar putea urca până la 38 de grade, fiind așteptate și așa-numitele nopți tropicale, când valorile termice nu coboară sub 20 de grade nici măcar pe timpul nopții.
Germania, Spania, Portugalia și Elveția se pregătesc, la rândul lor, pentru temperaturi foarte ridicate. În multe regiuni, activitatea școlilor a fost redusă sau suspendată, iar unele servicii feroviare au fost limitate pentru a evita defecțiunile provocate de căldura excesivă.
Aerul condiționat împinge consumul de energie la maxime
În timpul valurilor de căldură, consumul de electricitate crește puternic din cauza aparatelor de aer condiționat și a sistemelor de răcire. Agenția Internațională pentru Energie arăta încă din 2023 că răcirea spațiilor reprezintă unul dintre sectoarele cu cea mai rapidă creștere a consumului energetic la nivel global.
Experții avertizează că se poate crea un cerc vicios: temperaturile ridicate cresc consumul de energie pentru răcire, ceea ce poate duce la emisii suplimentare de gaze cu efect de seră și, implicit, la o încălzire și mai accentuată a climei.
Un exemplu este Franța, unde în timpul valului de căldură din vara anului trecut consumul de electricitate în orele de seară a fost cu aproximativ 25% mai mare decât media sezonieră, chiar dacă gradul de utilizare a aerului condiționat este mai redus decât în alte state europene.
Grecia și sudul Europei, cele mai vulnerabile
Un studiu realizat de platforma Compare the Market, care a analizat 85 de țări ce reprezintă aproximativ 90% din consumul mondial de electricitate, arată că Grecia este statul unde cererea de energie crește cel mai mult în perioadele de căldură extremă.
Potrivit cercetării, consumul de electricitate al Greciei este cu 38,6% mai mare în lunile caniculare decât în perioadele cu temperaturi normale.
Pe următoarele locuri se află Muntenegru, cu o creștere de 22,5%, Turcia (21,9%), Croația (17,8%), Italia (14,2%) și Spania (8,9%).
Datele sugerează că statele din sudul Europei sunt cele mai expuse unor creșteri bruște ale consumului de energie în perioadele de temperaturi extreme.
Unde durează cel mai mult penele de curent
Atunci când cererea de energie depășește capacitatea de producție sau limitele tehnice ale rețelei, sistemul poate deveni instabil și poate provoca întreruperi ale alimentării cu electricitate.
Analiza Compare the Market, bazată pe datele ultimilor cinci ani, arată că Ungaria înregistrează cea mai mare durată medie anuală a penelor de curent dintre statele europene analizate: aproape trei ore pe an.
Urmează Slovenia, cu 2,16 ore, și Grecia, cu 1,63 ore anual.
În ceea ce privește impactul economic, Italia se află pe primul loc. Chiar dacă întreruperile sunt mai scurte decât în Grecia, numărul mare de gospodării face ca pierderile estimate să ajungă la aproape 155 de milioane de euro pe an. Polonia ocupă locul al doilea, cu pierderi estimate la peste 152 de milioane de euro.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
În calcule sunt incluse costurile asociate penelor de curent, de la alimentele care se pot strica în frigidere și congelatoare până la lipsa răcirii locuințelor, întreruperea Internetului și alte probleme cauzate de lipsa electricității.
Energia solară a ajutat deja Europa să evite probleme mai mari
Europa a trecut printr-o situație similară și vara trecută, când temperaturile au atins local 40 de grade Celsius, iar consumul zilnic de energie a crescut cu până la 14%.
În acea perioadă, oprirea unor centrale termice și cererea ridicată au împins prețurile energiei la niveluri de două până la trei ori mai mari decât în mod normal.
Totuși, potrivit organizației Ember, producția record de energie solară din Uniunea Europeană a contribuit decisiv la menținerea stabilității sistemului energetic.
În Germania, în zilele cele mai fierbinți, panourile solare au furnizat până la 50 GW de energie și au acoperit între o treime și aproape 40% din consumul de electricitate al țării. Capacitățile de stocare în baterii și hidrocentralele cu acumulare prin pompaj au permis folosirea energiei produse în timpul zilei și după apusul soarelui.
Experții spun că dezvoltarea surselor regenerabile și a sistemelor de stocare va deveni tot mai importantă pe măsură ce valurile de căldură devin mai frecvente și mai intense în Europa.
