Preşedinta Slovaciei, Zuzana Caputova, s-a pronunţat vineri pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate în prima jumătate a anului 2023, argumentându-şi opţiunea prin atribuţiile limitate ale guvernului destituit şi necesitatea elaborării unui nou buget, transmit TASR şi Reuters, potrivit agerpres.
Guvernul minoritar de la Bratsilava, condus de premierul de dreapta Eduard Heger, a fost demis joi în urma unei moţiuni de cenzură.
Citește și : Macron vrea să discute cu Putin despre atacurile cu drone şi securitatea centralelor nucleare
Caputova le-a cerut lui Heger şi cabinetului său să asigure afacerile curente până când va fi format un nou guvern şi să ia toate măsurile necesare până la finalul lunii ianuarie 2023 pentru a-i permite parlamentului să convoace alegeri anticipate.
”Este evident că acest guvern nu poate realiza toate atribuţiile necesare şi astfel este fără echivoc un guvern provizoriu. Aceasta rezultă şi din reacţiile liderilor politici după decizia de ieri a parlamentului potrivit căreia nu există deloc voinţă politică pentru a forma un nou guvern cu sprijinul şi legitimitatea parlamentului”, a declarat şefa statului slovac.
Ea a refuzat să facă alte comentarii despre guvernul destituit.
Zuzana Caputova a subliniat că Slovacia trebuie să revină la ordine, funcţionalitate şi accent deplin pe soluţionarea problemelor populaţiei şi nu a celor ale politicienilor. Ea s-a angajat că facă tot posibilul pentru ca ţara să parcurgă fără alte complicaţii perioada de tranziţie până la alegerile anticipate.
Guvernul minoritar condus de premierul de dreapta Eduard Heger a fost demis joi în urma unei moţiuni de cenzură iniţiate de formaţiunea SaS (Libertate şi Solidaritate), un fost partener al coaliţiei guvernamentale.
Citește și : Consiliul European cere Rusiei să înceteze atacurile asupra instalaţiilor nucleare civile
Slovacia, ţară membră a UE şi NATO şi care a livrat arme Ucrainei pentru a o ajuta în faţa agresiunii Rusiei, trece printr-o criză politică după ce partidul SaS (Libertate şi Solidaritate) s-a retras de la guvernare în urma unui lung conflict cu ministrul de finanţe Igor Matovic, şeful principalului partid de guvernământ, OLaNO (‘Oameni Obişnuiţi şi Personalităţi Independente’).
