Ungaria nu le poate refuza automat cetăţenilor străini statutul de refugiat sau protecţia subsidiară doar în baza faptului că aceştia au comis o “infracţiune gravă”, a decretat joi Curtea de Justiţie a UE (CJUE), argumentând că examinarea trebuie făcută de la caz la caz, informează agenţia de presă dpa, potrivit agerpres.
Bruxellesul şi Budapesta sunt de multă vreme în conflict din cauza abordării dure a Ungariei faţă de problemele migraţiei şi a solicitanţilor de azil.
Citeşte şi: România, pe urmele Ungariei! Viorica Dăncilă este chemată în plenul Parlamentului European
Cazul se referă la un bărbat afgan care obţinuse statutul de refugiat în Ungaria în anul 2000 şi care a fost ulterior condamnat la cinci ani de închisoare pentru o infracţiune. În timpul procesului, bărbatul a cerut ca reprezentanţi ai Consulatului afgan să fie informaţi în legătură cu rezultatul acestuia. Autorităţile ungare au interpretat respectiva cerere ca pe o dovadă a faptului că bărbatul nu mai este supus riscului de a fi persecutat în Afganistan şi i-au retras statutul de refugiat.
Atunci când bărbatul a depus din nou cerere atât pentru statutul de refugiat, cât şi pentru cel subsidiar – un nivel mai scăzut de protecţie pentru persoane care riscă să aibă de suferit dacă revin în ţările de origine – autorităţile ungare i-au respins cererea dat fiind statutul lui de infractor. Bărbatul a înaintat apel la această decizie, iar cazul său a ajuns la CJUE.
Potrivit legislaţiei UE, o infracţiune gravă constituie un motiv serios pentru a-i retrage cuiva protecţia internaţională. Oricum, judecătorii de la Luxemburg au decis că o pedeapsă cu închisoarea nu este suficientă în sine pentru a determina dacă infracţiunea a fost una gravă.
Citeşte şi: Alunecare de teren pe una dintre cele mai populare insule din lume. Cel puţin trei oameni sunt răniţi – FOTO
“Orice decizie de a exclude o persoană de la statutul de refugiat trebuie să fie precedată de o investigaţie completă asupra tuturor circumstanţelor cazului său individual”, a adăugat CJUE, precizând că acelaşi lucru se aplică şi în cazul deciziilor privind protecţia subsidiară.
Decizia finală trebuie să fie acum luată de justiţia din Ungaria.
