Comisia Europeană (CE) urmează să prezinte, în septembrie, propuneri în vederea unei consolidări a protecţiei frontierelor externe ale UE – încă din 2020 – cu 10.000 de grăniceri, într-un context de înăsprire a politicii migraţiei în Europa, relatează AFP, conform news.ro .
”Am prevăzut iniţial să desfăşurăm 10.000 de grăniceri până în 2027. Avem, acum, acest obiectiv, în 2020”, a anunţat vineri preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker, într-o conferinţă de presă la Viena, cu ocazia începerii preşedinţiei austriece a UE.
Citește și : Ungaria l-a decorat pe ambasadorul francez la Budapesta, Eric Fournier, după ce l-a lăudat pe Orban
Austria a făcut din problema migraţiei una dintre principalele priorităţi ale preşedinţiei sale semestriale.
Agenţia europeană a grănicerilor şi Pazei de Coastă (Frontex), cu sediul la Varşovia, dispune în prezent doar de 600 de angajaţi, cărora li se adaugă – în intervenţii în Italia şi în Grecia – sute de poliţişti puşi la dispoziţie de statele membre UE.
Din cauza crizei majore a refugiaţilor din 2016, UE a prevăzut să-i sporească efectivul la 1.000 în 2020.
La summitul lor, la sfârşitul lui iunie, la Bruxelles, Cei 28 au convenit să crească mijloacele Frontex, alocându-i resurse financiare suplimentare, dar fără să prezinte o cifră, şi un mandat mai larg.
Juncker nu a oferit vreun detaliu, vineri, despe finanţarea acestei măsuri – care se anunţă costisitoare la bugetul european.
Când şi-a prezentat planul bugetar pe următorii şapte ani (2020-2027), CE a apreciat că o consolidare a Frontex va costa peste 20 de miliarde de euro.
Citește și : Închiderea porturilor de către Italia pentru navele umanitare are costuri umanitare ridicate (MSF)
Întrebat despre spinoasa reformă a regimului azilului european, blocată de peste doi ani în legătură cu Regulanentul de la Dublin – care încredinţează ţării de intrare în UE responsabilitatea soluţionării cererilor de azil -, cancelarul austriac Sebastian Kurz s-a arătat foarte prudent.
”Cunoaşteţi situaţia, nu există un consens în UE. Aşa s-a întâmplat în ultimii ani, aşa s-a întâmplat la summitul european din iunie”, la Bruxelles, a constatat Kurz.
”Este de datoria noastră să continuăm munca, însă trebuie să vedem lucrurile în mod realist. Eu nu vreau să fac promisiuni pe care nu le putem respecta”, a recunoscut liderul austriac.
Juncker s-a arătat la tândul său prudent, mulţumindu-se să spună, după Kurz, ”acelaşi răspuns”.
Săptămâna trecută, Cei 28 au îndemnat la ”găsirea unui consens asupra Regulamentului de la Diblin” – punctul cel mai conflictual al reformei regimului azilului -, însă fără să stabilească un calendar în acest sens, semnul eşecului.
Guvernul cancelarului Kurz, aliat cu partidul de extremă dreapta FPÖ, apără o linie ”dură” cu privire la migraţie şi insistă asupra protecţiei frontierelor externe ale UE.
Austria, care va conduce UE până la 31 decembrie, are rolul să degaje compromisuri şi să stabilească punţi între diverse state membre ale Uniunii, însă, în acest dosar, ea a anunţat clar ce vrea: ”securitatea” mai întâi, precizând că este vorba despre o ”luptă contra imigraţiei ilegale prin securizarea frontierelor externe”.
