Parlamentul European a votat joi crearea unei comisii speciale de anchetă cu privire la presupusa utilizare în Uniunea Europeană, în special în Ungaria şi Polonia, a softului de spionaj de fabricaţie israeliană Pegasus sau a altor software de supraveghere, potrivit AFP, potrivit agerpres.
Această comisie, aprobată cu voturile a 635 de europarlamentari reuniţi în sesiune parlamentară la Strasbourg (36 împotrivă şi 20 abţineri), “va analiza presupusele încălcări ale legislaţiei europene, inclusiv de către Ungaria şi Polonia, privind utilizarea softului de supraveghere”, explică Parlamentul European.
Ea trebuie de asemenea să analizeze legislaţiile naţionale în materie de supraveghere şi să verifice “dacă softul de spionaj Pegasus a fost utilizat în scopuri politice, în special împotriva jurnaliştilor, politicienilor sau avocaţilor”.
La solicitarea mai multor parlamentari europeni, această comisie a fost înfiinţată la propunerea conferinţei preşedinţilor, care îi grupează pe preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, şi pe preşedinţii grupurilor politice. Va avea în componenţa sa 38 de membri şi are la dispoziţie 12 luni pentru a-şi prezenta raportul final şi a emite recomandări.
În iulie 2021, un consorţiu internaţional media a dezvăluit că un număr de cel puţin 180 de jurnalişti, 600 de politicieni, 85 de militanţi pentru drepturile omului şi 65 de şefi de companii au fost spionaţi prin intermediul software-ului Pegasus al companiei private israeliene NSO.
Acest instrument informatic, considerat drept “armă” de către apărarea israeliană, care trebuie să dea undă verde exportului său, permite activarea de la distanţă a camerelor şi microfoanelor unui smartphone.
Citește și : Situaţia pe front în a 14-a zi a invaziei ruse în Ucraina
În noiembrie 2021, un deputat al partidului de guvernământ Fidesz din Ungaria, Lajos Kosa, a confirmat că ţara sa a utilizat Pegasus, afirmând în acelaşi timp că acesta nu a servit pentru spionarea ilegală a cetăţenilor ungari.
În Polonia, preşedintele partidului de guvernământ Lege şi Justiţie (PiS), Jaroslaw Kaczynski, a recunoscut la 7 ianuarie că ţara sa a cumpărat acest program de supraveghere, dar a respins acuzaţiile potrivit cărora acesta ar fi fost utilizat împotriva opoziţiei politice.
