Creștinii ortodocși de stil vechi îi sărbătoresc pe Sfinții Împărați Constantin și Elena
Creștinii ortodocși de stil vechi îi sărbătoresc astăzi pe Sfinții Împărați Constantin și mama sa, Elena. Sărbătoarea celor doi este strâns legată de taina și puterea Sfintei Cruci – semnul central al religiei creștine.
Ei sunt cunoscuți drept cei care au dat libertate creștinismului. Potrivit cărților bisericești, ca împărat, Constantin a arătat multă râvnă pentru unitatea credinței creștine. Astfel, în toamna anului 312, în ajunul luptei cu Maxentiu, Constantin a zărit pe cer, în plină zi, o cruce strălucitoare, deasupra soarelui, ce avea inscripția: „Prin acest semn vei birui”, iar pe timpul nopții i s-a arătat în vis însuși Isus Hristos, cu semnul crucii, cerându-i să pună acest semn sfânt pe steagurile soldaților săi, urmând să le fie protector în focurile bătăliei.
Elena, mama sa, a descoperit la Ierusalim Crucea pe care Mântuitorul a fost răstignit. Sfânta Elena este și ocrotitoarea arheologilor, datorită demersului ei de a căuta crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos. Cercetătorii sunt de părere că deciziile Împăratului Constantin în favoarea creștinismului s-au datorat mai ales mamei sale, care, “cu mâna de fier și credința tare”, s-a aflat în permanență în umbra unicului său fiu.
Creștinii ortodocși de stil vechi îi sărbătoresc pe Sfinții Împărați Constantin și Elena
Datorită lui Constantin și Elena, creștinismul a devenit religie permisă, jertfele sângeroase au fost interzise și duminică a fost stabilită zi de odihnă în Imperiul Roman. Constantin I sau Constantin cel Mare a fost împărat roman între 306 și 337, devenind conducător al întregului Imperiu Roman după înfrângerea lui Maxentiu și a lui Liciniu. Acesta a decedat în mai 337. Cea mai însemnată realizare a împăratului Constantin a fost Edictul de la Milano, prin care creștinismul este recunoscut, însă va deveni religie de stat abia în timpul lui Teodosie cel Mare.
Pentru ziua Sf. Constantin și Elena există o serie de obiceiuri și superstiții care fac referire la vara ce este la început: mulți agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsări; podgorenii respectă această zi în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii; femeile, pentru a alunga spiritele rele, dau cu tămâie și stropesc cu agheasmă.
În calendarul popular, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Astăzi sunt omagiați cei care poartă numele Constantin, Elena și derivatele acestora – Costel, Constanța, Costache, Leanca ș.a. Tot astăzi, mai multe sate și orașe din țară sărbătoresc hramul bisericilor locale.
