Croaţia va trimite până la sfârşitul acestei săptămâni o scrisoare de intenţie pentru a intra în ERM II (mecanismul ratelor de schimb – n. r.), anticamera pentru aderarea la moneda unică, a anunţat miercuri ministrul croat de Finanţe, Maric Zdravko, transmite Reuters, potrivit agerpres.
Mecanismul ERM II prevede că evoluţia cursului de schimb al monedei ţării candidate trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat timp de doi ani înainte de adoptarea euro.
Citește și : Rusia se retrage OFICIAL din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare
Guvernul celui mai tânăr stat membru al Uniunii Europene îi va autoriza pe ministrul croat de Finanţe şi pe guvernatorul Băncii Centrale a Croaţiei “să semneze şi să trimită joi scrisoarea de intenţie”, a informat ministrul croat de Finanţe.
Croaţia speră să intre anul viitor în mecanismul ERM II, pre-etapa trecerii la moneda unică. Dacă BCE şi cele 19 state membre ale zonei euro îşi dau acordul, ar putea adera la euro cel mai devreme în 2023.
În scrisoarea sa de intenţie, Croaţia îşi va expune clar angajamentele pe care urmează să le îndeplinească în următoarele 12 luni. Ele se referă la menţinerea pe calea cea bună a stabilităţii sistemului financiar şi bancar, performanţe fiscale pozitive, cooperare solidă cu BCE şi măsuri structurale pentru îmbunătăţirea climatului de afaceri, a explicat Maric.
Rezultatele sondajului realizat de Banca Centrală a Croaţiei anul acesta arată că 52% din populaţia ţării este în favoarea adoptării euro şi 40% împotrivă.
Recent, agenţia de evaluare financiară Standard & Poor’s a revizuit în creştere ratingul de credit al Croaţiei, de la “BB plus/B” la “BBB minus/A-3”, cu perspectivă stabilă, datorită îmbunătăţirii profilului financiar şi a redresării economiei. De asemenea, S&P a lăudat intenţia Croaţiei de a intra în 2020 în mecanismul ratelor de schimb.
După şase ani, ratingul Croaţiei este din nou în categoria “investment grade” (recomandat pentru investiţii).
Citește și : Circa 7.000 de locuitori ai Transnistriei se legitimează cu paşapoarte emise în URSS
“Revizuirea în creştere reflectă îmbunătăţirea profilului financiar al Croaţiei, sprijinit de recenta redresare a economiei, şi măsurile de consolidare fiscală implementate de autorităţi. Din 2015, Croaţia înregistrează excedent fiscal primar, iar nivelul datoriei ca procent din PIB a scăzut cu zece puncte procentuale în perioada 2015 – 2018”, se arată în comunicatul S&P.
După ce în 2018 PIB-ul Croaţiei a crescut cu 2,6%, S&P se aşteaptă ca avansul economiei să se modereze la aproximativ 2,5% în perioada 2019 – 2022.
