O fotografie a unui obiect asemănător unui cub, capturată de un rover chinez pe partea îndepărtată a Lunii, a alimentat speculaţii cu privire la natura acestuia şi a inspirat o serie de meme-uri din partea utilizatorilor chinezi de internet, relatează Reuters, potrivit agerpres.
Rover-ul selenar chinez Yutu-2 a surprins o imagine a ceea ce pare a fi un obiect cubic mare, aflat la aproximativ 80 de metri de locaţia sa, a indicat Our Space, o pagină de internet cu conţinut ştiinţific a guvernului chinez, citând date din jurnalul roverului din 3 decembrie.
O serie de ”meme-uri” distribuite pe internet prezintă întâlnirea rover-ului pe câmpia selenară cu două obeliscuri, cu un monolit înalt şi chiar cu un ciocan şi o seceră uriaşe – simbolul Partidului Comunist.
”Este gunoi spaţial lăsat în urmă de SUA”, a scris un utilizator chinez într-un mesaj pe reţelele sociale.
”Apropiaţi-vă puţin şi veţi vedea că este un centru de testare a acidului nucleic (test PCR – n.a.) pentru COVID-19”, a glumit un alt internaut.
”Este casa extratereştrilor!”, scrie în alt mesaj.
Alţi utilizatori au sugerat o posibilitate mai banală: nu este decât un bolovan.
Formaţiunea a atras atenţia oamenilor de ştiinţă, care au decis să îndrepte vehiculul selenar spre această direcţie. Aceasta ar putea fi o rocă rezultată în urma impactului cu un corp ceresc. Este însă doar o presupunere, iar cercetătorii chinezi aşteaptă cu nerăbdare noile date transmise de rover-ul lunar.
Rover-ul selenar chinez Yutu-2 – al cărui nume înseamnă ”iepure de jad” în limba chineză -, alimentat de energie solară, va parcurge distanţa de 80 de metri în două până la trei zile selenare, conform Our Space, respectiv două-trei luni terestre.
Yutu-2, care a început să exploreze Luna în cadrul misiunii Chang’e-4, operează în craterul Von Karman, situat în bazinul Aitken din regiunea Polului Sud de la momentul la care a ajuns pe Lună, în ianuarie 2019.
Misiunea a reprezentat o premieră istorică, China fiind prima ţară care a realizat o aselenizare pe partea îndepărtată a Lunii.
De pe Pământ nu putem vedea decât o singură faţă a Lunii, deoarece satelitul natural al Pământului are o perioadă sinodică egală cu perioada sa de revoluţie (27,3217 zile), aflându-se în rotaţie sincronă cu Pământul.
Emisfera selenară invizibilă de pe Terra nu a fost fotografiată şi cartografiată decât cu ajutorul sondelor spaţiale, prima fiind sonda sovietică Luna 3, în 1959. Primii oameni care au văzut-o, în mod direct, au fost astronauţii din echipajul misiunii Apollo 8, pe orbită în jurul Lunii în 1968.
Robotul Yutu-2, cu o greutate de 135 de kilograme, este primul care străbate suprafaţa îndepărtată a satelitului natural al Pământului şi, totodată, cel mai uşor vehicul de acest tip trimis pe Lună.
