Curtea Supremă a Statelor Unite dezbate din nou, miercuri, reforma accesului la tratamente anticoncepţionale, transmite AFP, scrie agerpres.
Cei nouă judecători, izolaţi de la jumătatea lui martie din cauza coronavirusului, îşi vor desfăşura lucrările prin teleconferinţă. Decana de vârstă a instanţei, Ruth Bader Ginsburg, care are 87 de ani, şi-a anunţat intenţia de a participa dintr-un spital din Baltimore, unde a fost internată cu litiază biliară.
Citește și : Boris Johnson înfruntă opoziţia britanică cu privire la bilanţul epidemiei de coronavirus
Dosarul aflat pe rol se referă la una din prevederile principale ale legii asigurărilor medicale, cunoscută ca Obamacare, adoptată în mandatul fostului preşedinte Barack Obama. Potrivit reglementării, angajatorii sunt obligaţi să încheie asigurări medicale care să acopere şi tratamentele anticoncepţionale ale salariatelor.
Susţinătorii legii arată că peste 56 de milioane de femei au beneficiat de pilule contraceptive şi sterilete plătite de asiguratori. Anterior, aceste cheltuieli nu erau acoperite sau erau doar compensate parţial. Grupările conservatoare au reclamat în instanţe efectele Obamacare.
În 2014, când a acceptat prima sesizare în acest domeniu, Curtea Supremă a dat câştig de cauză angajatorilor care refuzau să achite tratamentele anticoncepţionale, invocând convingerile religioase. Aceştia au primit dreptul de a transmite autorităţilor solicitările angajatelor, iar cheltuielie urmau să fie suportate de autorităţi sau de companiile de asigurări.
Unele instituţii religioase, printre care congregaţia Micile Surori ale Săracilor, au recurs din nou la instanţe, susţinând că şi simpla notificare a autorităţilor este un act de complicitate cu practicile dezaprobate. Dosarul a ajuns din nou la Curtea Supremă în 2016, când instanţa avea doar opt judecători. Aceştia au ajuns într-o situaţie de patru la patru şi nu au putut adopta o decizie.
După ce Donald Trump a fost ales preşedinte, administraţia de la Washington a acordat derogări extinse patronilor care ridicau obiecţii morale sau religioase apreciate ca sincere pentru a nu achita costul contracepţiei. Guvernul nu a mai asigurat compensări în astfel de cazuri şi a estimat în 2018 că astfel ar putea fi împiedicat accesul la contracepţie pentru 70.000 până la 126.000 de femei.
Citește și : Situația pandemiei de COVID-19 în Spania
Fără asigurări, pilulele contraceptive costă în SUA între 600 şi 1000 de dolari pe an.
Reforma a fost blocată în instanţe, iar decizia finală revine Curţii Supreme, unde Trump a numit de la începutul mandatului doi judecători cu vederi conservatoare, care ar putea tranşa blocajul apărut acum patru ani.
