Zaharova acuză România de foametea din ’46 – ’47
Purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, a mai inventat o minciună halucinantă. De data asta, oficiala de la Moscova a criticat Chișinăul pentru comemorarea victimelor foametei organizate de regimul sovietic în anii 1946-47 în Basarabia, declarând că motivul lipsei de produse alimentare ar fi fost distrugerea totală a ”Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești” de către trupele române și cele germane.
Citeşte şi: Atac la o reuniune ”antifascistă” în Suedia – Stiripesurse.md
”Susținând politica demonizării trecutului sovietic, partidul de guvernământ din R. Moldova acum 2 ani a declarat a treia sâmbătă din luna aprilie drept Ziua memoriei victimelor foametei organizate din anii 1946-47. Aș vrea să aduc aminte că motivul foametei din acea perioadă a fost distrugerea completă a agriculturii, industriei, infrastructurii sociale a țării după venirea pe pământ moldovenesc a trupelor române și germane. Asigurarea colectării roadei și confiscării ei de la țărani pentru necesitățile Bucureștiului a reprezentat scopul principal al administrației române. Asta știe Maia Sandu? Dacă nu știe, atunci e monstruos, dar dacă știe, atunci e inuman” a declarat Zaharova.
Zaharova acuză România de foametea din ’46 – ’47
Minciunile crase ale purtătorului de cuvânt al MID-ului de la Moscova sunt combătute de istorici, care prezintă realitatea obiectivă, și anume că, din 1944, când URSS a reocupat Basarabia, puterea sovietică a impus predarea obligatorie a produselor agricole în folosul așa zișilor eliberatori. Gospodăriile țărănești erau obligate să predea la stat cotele de cereale, floarea-soarelui, cartofi, soia și fân, dar și de carne, ouă, lapte, brânză și lână. Cine nu se conforma, era rămas fără rezervele acumulate și era obligat să plătească o amendă echivalentă costului produselor pe care nu le-a livrat.
În aprilie 1945, regimul sovietic a stabilit cotele pentru anul 1946, care nu au fost modificate ulterior, deși se stabilise între timp că roada pentru acest an urma să fie una scăzută. Astfel, ocupanții veneau în gospodăriile oamenilor, măturau podurile și luau până la ultimul grăunte. Planul pentru 1946 a fost realizat la 101,5%, sovieticii luând chiar mai mult decât preconizau.
Zaharova acuză România de foametea din ’46 – ’47
Dacă în anul 1944, planul republicii de livrare a cerealelor a fost de 201 mii tone, în anul 1945 – 252 mii, iar în anul 1946 – de 265 mii de tone. Cu toate că în august 1946 planul inițial de predare a cerealelor a fost redus până la 72,7 mii tone, posibilitățile populației erau inclusiv sub acest nivel.
Seceta a afectat în special sudul Basarabiei, inclusiv Găgăuzia, care astăzi își dorește apropierea de călăii de ieri.
Mai mult, în loc să ajute populația afectată de foamete, URSS exporta cereale. Astfel, în anii 1946 – 1948, în pofida secetei și a foametei îngrozitoare, regimul sovietic a exportat o cantitate de 5,7 milioane de tone de grâu, cu 2,1 milioane de tone mai mult față de exportul din ultimii 3 ani înainte de război. Destinația principală a exporturilor sovietice de grâne au fost statele cu regimuri politice prietenoase Moscovei precum Bulgaria, România, Polonia, Cehoslovacia, Iugoslavia, Franța.
