Conform afirmaţiilor de joi ale vicepreşedintelui Comisiei externe din Parlamentul ungar, Zsolt Németh, Agenţia MTI şi presa ungară scriau că “în urma unei iniţiative comune ungaro-române” Comisia de monitorizare a Adunării generale parlamentare a Consiliului Europei cere unanim Comisiei de la Veneţia să verifice Legea protecţiei minorităţilor din Ucraina. Informaţia este corectă, doar că șchiopătează puţin – iniţiatorul a fost europarlamentarul român Titus Corlăţean, iar la iniţiativă au aderat Zsolt Németh şi deputatul socialist Zita Gurmai şi astfel a luat naştere o acţiune comună ungaro-română, scrie NÉPSZAVA, potrivit RADOR.
Guvernul central nu s-a grăbit să difuzeze informaţia, deşi se pare că a fost, poate, sigura decizie raţională din ultima vreme luată de Budapesta în apărarea maghiarilor din Transcarpatia.
Citeşte şi: Cum s-a intersectat războiul din Ucraina cu războaiele culturale – Black News
Din 2017, de la adoptarea legii ucrainene a învăţământului privind privarea drepturilor, guvernul ungar se scandalizează şi ameninţă cu veto de unul singur, deteriorând şi mai mult situaţia cea mai gravă a minorităţii maghiare de dincolo de frontiere. Singurul rezultat este doar că naţiunea maghiară a devenit cea mai detestată în Ucraina.
Era clar încă de la început că în cazul în care o măsură loveşte mai multe comunităţi naţionale, soluţionarea problemei poate fi făcută doar printr-o atitudine comună. Numai că pentru aceasta chiar şi diplomaţia ungară ar fi trebuit să-şi dea seama că în cazul în care cele patru ţări membre UE afectate de acest lucru – în afara Ungariei, România, Bulgaria, Polonia – caută împreună o rezolvare la nivel internaţional, situaţia se prezintă altfel. Însă Budapesta tratează problema de mai mulţi ani drept o chestiune care priveşte doar Ungaria, iar prin blocarea intenţiilor ucrainene de integrare sperie celelalte ţări.
Citeşte şi: Phenianul avertizează cu ‘cea mai dură reacţie’ la acţiunile militare ale SUA în regiune – Black News
Pentru a deveni candidat la UE, Ucraina trebuie să prezinte Comisiei UE un raport cu mai multe puncte, dintre care al şaptelea se referă la minorităţi, iar în cadrul negocierilor de aderare urmează o armonizare obligatorie a legilor ucrainene conform UE. Statele membre UE pot participa la acest proces, cele care au minorităţi ucrainene îşi pot exprima opinia, pot formula condiţii şi propuneri.
Patru state membre înseamnă patru comisari, iar greutatea acestora diferă de greutatea doar a guvernului Orbán. Încă nu este prea târziu pentru deşteptare dacă nu cumva scopul nu este decât doar strămutarea maghiarimii din Transcarpatia.
