Elveţienii sunt aşteptaţi duminică la urne pentru a vota în cadrul unui referendum dacă vor ca ţara lor să renunţe la un acord cu Uniunea Europeană privind libertatea de circulaţie a persoanelor, după o campanie care a expus tensiuni în societate în legătură cu străinii, care reprezintă un sfert din populaţie, potrivit Reuters și agerpres.
Partidul Popular Elveţian (SVP, de dreapta), cel mai mare din parlament, conduce iniţiativa ca Elveţia să preia controlul asupra imigraţiei, repetând unele dintre argumentele politicienilor pro-Brexit folosite în campania pentru referendumul din 2016 privind ieşirea Marii Britanii din UE.
Citește și: Macron și Erdogan au discutat la telefon despre situația din Mediterana de Est
Sondajele de opinie sugerează însă că partidul nu va avea succes la referendum. Conform unui sondaj gfs.bern, 63% dintre respondenţi se opun propunerii SVP, iar numai 35% o susţin, ceea ce indică faptul că alegătorii vor stabilitate într-un moment de nesiguranţă economică în contextul pandemiei de coronavirus.
Cu toate acestea, SVP a făcut apel la susţinerea celor care consideră că imigraţia le pune în pericol cultura. Conform estimărilor, populaţia Elveţiei ar putea creşte de la 8,6 milioane de locuitori la 10 milioane de locuitori până la mijlocul secolului în urma imigraţiei.
Partidul susţine că joburile sunt în pericol în contextul în care tineri străini îi înlocuiesc pe elveţienii mai în vârstă, locuinţele devin insuficiente şi se scumpesc, şcolile şi transportul în comun se aglomerează, iar construcţiile se extind tot mai mult în spaţii naturale.
“Migranţii ne schimbă cultura. Pieţele publice, trenurile şi străzile devin mai nesigure. În plus, practic jumătate dintre toţi beneficiarii de ajutoare sociale sunt străini”, se arată pe site-ul de campanie al formaţiunii.
Oponenţii atrag atenţia că acest plan ar priva companiile de lucrători calificaţi, în special în domeniul sanitar sau al producătorilor farmaceutici ca Roche şi Novartis, şi subminează acordurile care întăresc accesul Elveţiei la piaţa unică europeană, care este una crucială.
Afluxul de străini este vizibil la clubul de fotbal FC Uster din apropiere de Zurich, unde copiii proveniţi din familii de imigranţi reprezintă 60% dintre jucătorii de 13 şi 14 ani, a precizat un oficial al clubului, Ali Özcan, ai cărui părinţi au migrat de asemenea din Turcia.
Dintre cei 60%, o cincime sunt din ţări din UE şi din Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (EFTA).
“Fără imigranţi, fotbalul elveţian în general – profesionist sau amator, de tineret sau de femei – nu ar putea să existe”, a declarat el pentru Reuters, invocând sosiri din Balcani, Africa şi Orientul Mijlociu.
Citește și: Ziua Independenţei a fost marcată în Bulgaria de protestele anticorupție
El a spus că expatriaţii europeni au tendinţa să prioritizeze dezvoltarea educaţională a copiilor şi deseori decid să se întoarcă acasă după ce stau o perioadă în Elveţia.
De la începutul liberei mişcări în 2002 şi până în 2019, populaţia a crescut cu 1,3 milioane. Imigraţia a contribuit cu un milion de persoane, circa 750.000 dintre ele provenind din UE.
Cetăţenii din UE, plus din ţări precum Islanda, Norvegia şi Liechtenstein au reprezentat 68% din cele 2,1 milioane de rezidenţi străini în 2019. Italia, Germania şi Portugalia au cele mai mari comunităţi. Peste 450.000 de elveţieni trăiesc în UE.
