Produsul Intern Brut (PIB) al R. Moldova a înregistrat în anul 2024 o creștere de 0,1% în termeni reali comparativ cu anul 2023. Cu toate acestea, în trimestrul IV 2024, PIB-ul a scăzut cu 1,3% față de aceeași perioadă a anului precedent, arată un raport al Biroului Național de Statistică al R. Moldova (BNS).
Directorul executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, Adrian Lupușor, a menționat că din cauza scăderii PIB-ului, R. Moldova a intrat în „recesiune economică, fiind înregistrate două trimestre consecutive de descreștere anuală a PIB”, potrivit zdg.md.
„Din perspectiva implicațiilor asupra populației, recesiunea economică presupune înrăutățirea bunăstării prin prisma diminuării ratei de ocupare și creșterea ratei de inactivitate. Problema devine și mai gravă pentru că recesiunea este acompaniată de creșterea presiunilor inflaționiste, pe fundalul unei rate înalte a sărăciei (circa o treime din populație trăiește în sărăcie absolută) și a creșterii inegalităților de venituri, iar odată cu înăsprirea politicii monetare crește și presiunea asupra familiilor care au contractat credite și împrumuturi”, a spus pentru ZdG expertul.
Totuși, potrivit expertului, partea bună este că „salariile și consumul populației rămân în creștere (în termeni reali)”.
„În plus, suportul financiar extern permite menținerea stabilității și a sistemului de finanțe publice, R. Moldova având un nivel scăzut de îndatorare. Prin urmare, în pofida situației dificile, avem soluții pentru a face față acestei recesiuni dacă vom avea politici publice adecvate, orientate spre a susține cu adevărat activitățile economice care generează valoare adăugată”, a mai menționat expertul.
Pe de altă parte, Radu Marian, președinte al Comisiei economie, buget și finanțe a specificat că R. Moldova a avut „o creștere modesta pentru anul 2024”.
„Această definiție de «recesiune economică» este una tehnică, ea apare când există 2 trimestre la rând în care există o scădere, dar este mai corect să ne referim la întreg anul 2024. Anul precedent a fost mai degrabă o stagnare, adică economia nu a crescut. Termenul tehnic în rândul specialiștilor, dacă două trimestre la rând nu există creștere, se numește recesiune economică. În cazul dat, nu știu dacă e cazul să-l folosim, pentru că cumva ne referim la întreg anul 2024, în care economia nu a crescut, dar a rămas la același nivel ca in 2023”, a comentat Radu Marian.
Potrivit președintelui Comisiei, R. Moldova a înregistrat o descreștere a PIB-ului pentru că „suntem în continuare afectați de consecințele războiului și de criza energetică”.
Care ar fi soluțiile?
„Noi am venit cu mai multe soluții, de a încuraja finanțarea prin programul «373» care a generat investiții de peste 4 miliarde de lei în economia țări, fondul de garantare a creditelor care la fel a fost foarte util și măsura de a scuti de impozite pe IMM, dar evident este că noi trebuie să facem mai mult de atât. Programul de creștere economică al UE de 1,9 miliarde este anume în contextul acesta, să ne ajute să avem totuși o creștere economică în următorii ani”, a precizat Marian.
Potrivit BNS, creșterea PIB-ului în anul 2024 față de anul 2023 a fost datorată de următoarele activități:
- informații și comunicații +0,4%, cu o pondere de 7,1% la formarea PIB;
- construcțiile +0,2%, cu o pondere de 7,1% la formarea PIB;
- activități financiare și asigurări +0,2%, cu o pondere de 3,6% la formarea PIB;
- alte activități de servicii +0,2%, cu o pondere de 1,4% la formarea PIB;
- producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat +0,2%, cu o pondere de 1,2% la formarea PIB;
- artă, activități de recreere și de agrement +0,2%, cu o pondere de 1,1% la formarea PIB;
- activități de cazare și alimentație publică + 0,1%, cu o pondere de 1,8% la formarea PIB;
- industria prelucrătoare +0,1%, cu o pondere de 7,7% la formarea PIB;
Totuși, un impact negativ asupra creșterii PIB-ului au avut sectoarele precum agricultură, silvicultură și pescuit, care au generat descreșterea PIB cu 1,3%; transportul și depozitarea au generat o descreștere de 0,2%, iar în învățământ se înregistrează o descreștere de 0,1%.
