Forţa Barkhane l-a ”neutralizat”, în Mali, pe Ba Ag Moussa, un cadru operaţional jihadist de prim-plan care avea legături cu Al-Qaida, asociat în ultimii ani unei serii de atacuri în regiune, a anunţat vineri Franţa, relatează AFP, scrie agerpres.
Ministrul francez al Apărării Florence Parly a salutat, într-un comunciat, o operaţiune în care s-au angajat ”mijloace importante de informaţii şi un dispozitiv de interceptare alcătuit din elicoptere şi trupe la sol”, care au condus la un atac vizându-l pe Ba Ag Moussa, prezentat drept ”şeful militar” al Grupului de Susţinere a Islamului şi Musulmanilor (GSIM) şi drept un ”cadru istoric al mişcării jihadiste în Sahel”.
Citește și : OMS: Vaccinul anti-COVID este o REALIZARE de care trebuie să profite întreaga omenire
Ba Ag Moussa ”este considerat vinovat de mai multe atacuri vizând forţe din Mali şi internaţionale. El era considerat unul dintre principalii şefi militari jihadişti în Mali, însărcinat cu formarea noilor recruţi”, precizează într-un comunicat Ministerul francez al Armatelor.
În iunie, armata franeză l-a ucis, într-o operaţiune în Mali, pe liderul istoric al Al-Qaida în Magrebul Islamic (AQMI) Abdelmalek Droukdal.
Este vorba despre o victorie de prestigiu, în contextul în care acest algerian se afla în centrul jihadismului în Sahel de peste 20 de ani.
Însă el a rămas, în mod prudent, departe de teren, iar asasinarea sa nu a schimbat situaţia în domeniul securităţii.
Asasinarea lui Ag Moussa – alias ”Bamoussa” -, un fost ofiţer din cadrul armatei Mali şi totdată un membru fondator al grupării jihadiste Ansar Dine, pare mai semnificativă.
Acest tuareg, considerat un ”terorist” de către ONU şi Statele Unite, a fost un actor major în diverse rebeliuni tuarege în anii ’90 şi 2000.
Reintegrat în armată în 1996 şi apoiîn 2006, el a dezertat de fiecare dată, pentru a lua arma în mână, într-o rebeliune prima oară, iar apoi în favoarea jihadismului, înainte de expansiunea acestui flagel în regiune în 2012.
Potrivit Counter-Extremism Project (CEP), ”Bamoussa” a devenit în 2017 ”conducătorul operaţional” al GSIM, condus de către liderul tuareg din Mali Iyad Ag Ghaly.
Gruparea a devenit între timp una dintre principalele forţe jihadiste în Sahel, alăturide inamicul său intim, Statul Islamic în Sahara Mare (EIGS).
Ambele grupări, care luptă una împotriva celeilalte, sunt, de luni de zile, ţintele prioritare ale Forţei Barkhane, cu peste 5.000 de militari, şi aliaţilor regionali ai acesteia.
Ag Moussa era condiderat vinovat de atacuri majore vizând forţe din Mali, unul în iulie 2016, iar celălalt în martie 2019, soldate cu peste 20 de morţi fiecare. Numele său revenea cu insistenţă în mai multe atacuri în 2020.
Însă el se bucura de o imensă popularitate în rândul tuaregilor, care depăşea cu mult apartenenţa sa la GSIM.
”Ba Ag Moussa este mai puţin văzut (de către comunităţile tuarege) drept un jihadist şi mai mult un lider istoric al contestării tuarege”, declară pentru AFP o cercetătoare asociată la Universitatea din Tours, Ferdaous Bouhlel, o expertă în mediere.
La începutul lui 2020, preşedintele Mali Ibrahim Boubacar Keïta a recunoscut că vrea să negocieze cu grupări jihadiste şi că a trimis emisari principalilor doi lideri jihadişti, Iyad Ag Ghaly şi predicatorul peul Amadou Koufa.
Keïta a fost răsturnat de la putere în august, de către o juntă militară.
Premierul tranziţiei în Mali Moctar Ouane apăra, în cursul unei vizite la Bamako, la sfârşitul lui octombrie, a şefului diplomaţiei franceze Jean-Yves Le Drian, ”necesitatea unei oferte a unui dialog cu grupări armate” jihadiste, în cadrul unui ”dialog naţional incluzător”.
Însă Parisul rămâne neclinitit militar.
”Nu putem dialoga cu grupări jihadiste care nu au renunţat la lupta teroristă”, declara recent pentru AFP Florence Parly. ”Este responsabilitatea autorităţilor din Mali şi nu a noastră, însă este important să discutăm”.
Citește și : Poliţiştii francezi au destructurat o reţea de spălare de BANI din DROGURI: Duceau banii cu camioanele!
Acest ultim atac confirmă că Franţa privilegiază opţiunea militară, după ce a anuţat în ultimele zile operaţiuni disctincte împotriva GSIM şi EIGS şi a revenicat ”neutralizarea” a 100 de jihadişti.
”Este clar că această lovitură aplicată (GSIM) este o modalitate de marcare a opoziţiei Franţei faţă de eventuale negocieri” cu jihadişti, apreciază un analist din Mali, un bun cunoscător al dosarului, care cere protecţia anonimatului.
”Acest lucru ar întâzia eventuale negocieri, pentru că liderii (jihadiştilor) nu vor mai sta cu uşurinţă descoperiţi”, apreciază el.
