Pandemia a exacerbat comportamentele agresive pe scena internaţională, atrage atenţia Parisul, care evidenţiază în acest sens competiţia sporită între state, avântul unor puteri regionale precum Turcia şi înmulţirea atacurilor cibernetice şi a dezinformărilor, relatează AFP, potrivit agerpres.
“Pandemia a confirmat, întărit sau chiar accelerat anumite tendinţe pe care noi le-am identificat în 2017”, a declarat joi ministrul Apărării, Florence Parly (foto), la prezentarea versiunii actualizate a evaluării strategice a Franţei, la patru ani după publicarea acestei analize a ameninţărilor.
Citește și: Joe Biden a devenit al 46-lea președinte al SUA după ce a depus jurământul
Marţi, preşedintele Emmanuel Macron a atras atenţia asupra acestei agravări a tensiunilor internaţionale, pe fondul reducerii angajamentelor SUA în mandatul lui Donald Trump. “Noul joc de puteri (…) nu doar că este confirmat, dar se înăspreşte”, a afirmat el.
“În Indo-Pacific, în Orientul Apropiat şi Mijlociu, în Africa, pe uscat, pe mare, în aer, precum şi în noile spaţii de conflict, criza sanitară, socială şi economică a favorizat reflexele de retragere şi temerile de asediere, a alimentat scânteile de naţionalism, a amplificat ambiţiile şi a accentuat opoziţia voinţelor”, a adăugat el.
Din 2017, trei mari ameninţări persistă, potrivit lui Florence Parly: terorismul, în contextul în care Statul Islamic este în continuare în Levant, proliferarea nucleară alimentată de programele nord-coreean şi iranian şi “înăsprirea competiţiei între puteri”, prin “postura de intimidare strategică a Rusiei sau puternicul avans al puterii militare a Chinei”, al cărei buget pentru apărare s-a dublat faţă de 2012.
Însă noutatea constă în utilizarea tot mai răspândită “de practici dezinhibate care pot afecta funcţionarea democraţiei noastre (…) în noi domenii: cibernetic, spaţiu, dezinformare”, a avertizat ministrul, constatând că “pandemia a dezlănţuit imaginaţia: atacuri cibernetice asupra unor spitale, dezinformare în masă”.
Citește și: UE salută revenirea SUA în Acordul de la Paris
Aceste comportamente destabilizatoare, care contravin dreptului, “au inspirat în mod vizibil şi alte state în a avea pretenţii mai mari în regiunile” lor, şi-a exprimat ea regretul. Ministrul a oferit ca exemplu Turcia care, la porţile Europei, “şi-a înmulţit acţiunile neamicale şi periculoase în Libia, Mediterana de Est sau Caucaz”.
Pentru a contracara aceste ameninţări, Franţa “are nevoie mai mult ca oricând de aliaţi şi de parteneri puternici” în Europa şi SUA, a subliniat Florence Parly, care şi-a exprimat speranţa că noul preşedinte american Joe Biden “va aduce un vânt nou şi ne va ajuta la dinamizarea Alianţei atlantice”.
