Organizaţia anticorupţie Transparency International (TI) a anunţat joi că Friedrich Merz, potenţial lider al Uniunii Creştin-Democrate din Germania (CDU), trebuie să dea unele răspunsuri la întrebări legate de activităţile sale privitoare la afaceri, relatează dpa, potrivit agerpres.
Merz, fost lider al grupului parlamentar conservator din Bundestag, a declarat că va candida la preşedinţia CDU, după ce actualul cancelar Angela Merkel a confirmat luni seară că în decembrie nu va mai candida la conducerea Uniunii Creştin-Democrate şi că actualul mandat al ei la şefia guvernului de la Berlin este ultimul. De asemenea, Merkel a precizat că nu este interesată de ocuparea unei funcţii la nivelul Uniunii Europene la Bruxelles.
Citeşte şi: Italia nu va face cu UE un schimb de concesii privind bugetul
De formaţie avocat, Friedrich Merz a lucrat la o firmă de avocatură începând din 2009, când s-a retras din politică, şi deţine funcţii în mai multe companii.
Printre altele, el este membru al consiliului de supraveghere al băncii HSBC şi preşedintele consiliului de supraveghere al firmei de servicii financiare BlackRock.
Angela Merkel conduce CDU începând din anul 2000, iar renunţarea sa la acest rol ar urma să declanşeze o cursă internă în partid pentru desemnarea persoanei care îi va succeda în funcţia de cancelar al Germaniei. Favorită pentru preşedinţia CDU pare a fi Annegret Kramp-Karrenbauer, care în prezent deţine funcţia de secretar general al partidului.
De asemenea, Friedrich Merz, fost lider al grupului parlamentar conservator din Bundestag, a declarat că va candida la preşedinţia CDU, potrivit unor surse citate de dpa.
Citeşte şi: SUA critică Cuba pentru nerespectarea drepturilor omului
‘Marea coaliţie’ formată din blocul conservator CDU-CSU (Uniunea Creştin-Democrată/Uniunea Creştin-Socială) şi Partidul Social-Democrat (SPD) a suferit duminică o înfrângere dură în alegerile regionale din landul Hessa.
Slăbirea poziţiei Angelei Merkel pe plan intern i-ar putea limita capacitatea de lider la nivelul Uniunii Europene, în contextul în care blocul comunitar traversează o perioadă turbulentă marcată de Brexit şi de criza bugetară din Italia, dar şi în perspectiva alegerilor europarlamentare din mai 2019.
