Alegerile parlamentare de duminică în Germania se desfăşoară în conformitate cu un sistem complex de votare care combină votul direct uninominal într-un singur tur de scrutin cu principiul proporţional, relatează AFP.
Germania este o democraţie parlamentară unde cancelarul este ales de deputaţii Bundestagului, camera inferioară a parlamentului, în urma alegerilor parlamentare.
Fiecare dintre cei 61,5 milioane de alegători dispune de două voturi pentru a-i alege pe deputaţi, al căror număr a fost stabilit la un minim de 598. Numărul exact va fi cunoscut numai după terminarea scrutinului.
Jumătate din locuri (299) sunt atribuite printr-un scrutin uninominal direct la nivel de circumscripţii. Candidatul care se clasează pe primul loc, chiar dacă nu întruneşte 50%, este ales. Aceasta favorizează în mod tradiţional partidele mari, cele mai mici neavând decât foarte puţini deputaţi aleşi în mod direct.
Dar alegătorii dispun de un al doilea vot, pe care trebuie să-l atribuie unei liste a partidelor în fiecare land. Aici intervine sistemul proporţional, instituit sub influenţa aliaţilor după război pentru a evita o revenire a totalitarismului, cu un prag minim de 5% din voturi pentru a intra în Bundestag.
Alegătorul poate vota de două ori pentru acelaşi partid sau poate să-şi diferenţieze alegerea. Germanii optează deseori pentru această ultimă opţiune, deoarece sunt obişnuiţi să fie guvernaţi de coaliţii din cauza sistemului proporţional şi încearcă să le influenţeze componenţa.
Cel de-al doilea vot este foarte important: scorul obţinut de fiecare partid în fiecare land va determina, de fapt, în mare parte numărul aleşilor trimişi în final în Bundestag, printr-o metodă de calcul complicată.
Dacă un partid obţine, de exemplu, într-un land dat (sau, în cele din urmă, la nivel naţional) 30% din sufragii la votul proporţional, el va avea dreptul la 30% din toate locurile disputate.
În acest stadiu, două cazuri sunt posibile: dacă numărul reprezentanţilor aleşi direct prin vot majoritar reprezintă un total sub acest prag de 30%, el este completat cu aleşii din lista regională. Dacă în schimb acesta este superior scorului proporţional (ceea ce este din ce în ce mai mult cazul celor două partide majore, conservatorii şi social-democraţii) aceste locuri suplimentare directe rămân şi, prin urmare, cresc în mod mecanic numărul total al deputaţilor în Bundestag.
De altfel, Curtea Constituţională germană a impus o reechilibrare sub forma unei atribuiri de locuri suplimentare, de asemenea, partidelor mici pentru a păstra dimensiunea proporţională a scrutinului.
Numărul final al aleşilor a crescut astfel de la scrutin la scrutin în ultima perioadă şi a ajuns la 630 de deputaţi în Bundestagul aflat la final de mandat şi ar putea să ajungă, conform unor previziuni, într-o zi la 700. Toate tentativele de a plafona acest număr au eşuat.
