Germania şi Namibia sunt în etapa finală a negocierilor pentru un acord prin care Berlinul va recunoaşte crimele comise împotriva comunităţilor Herero şi Nama în perioada 1904-1908, când teritoriul de astăzi al Namibiei era colonie germană, relatează luni agenţia EFE, citând surse din Ministerul de Externe german, potrivit agerpres.
Unele mass-media germane susţin că Berlinul ar fi dispus să recunoască drept genocid aceste crime soldate cu circa 80.000 de morţi.
Citește și : Numărul de infectări zilnice din India începe să scadă pentru prima dată în ultimele 25 de zile
Negocierile au început în anul 2015, dar au avansat greu din cauza mai multor neînţelegeri. Conducerea tratativelor a fost preluată de partea germană în etapa finală a negocierilor de Ruprecht Polenz, membru al Uniunii Creştin-Democrate (CDU), partidul cancelarului Angela Merkel.
Printre punctele cele mai divergente se numără recunoaşterea genocidului şi respingerea de către Germania a expresiei ”reparaţii pentru crime de război” în formularea privind compensaţiile.
Potrivit postului de radio public german, în pofida acordului în mai multe puncte fundamentale, persistă divergenţe în privinţa compensaţiilor. Guvernul de la Berlin ar fi însă dispus că recunoască faptul că acele crime comise de trupele Reich-ului în regiunea denumită atunci Africa de Sud-Vest au reprezentat un ”genocid”.
Este prevăzută, de asemenea, o vizită a preşedintelui german Frank-Walter Steinmeier în Namibia, unde acesta va participa în parlamentul de la Windhoek la o şedinţă comemorativă în cadrul căreia va prezenta oficial scuze din partea Germaniei, mai susţine acelaşi post de radio.
Citește și : Supuşii Coroanei britanice sunt invitaţi să planteze copaci pentru jubileul de platină al reginei Elisabetei a II-a
Reprezentanţii comunităţilor Herero şi Nama au cerut acordarea de despăgubiri individuale, în timp ce Berlinul preferă să acorde compensaţii sub forma unor investiţii în zonele locuite de aceste etnii.
Potrivit istoricilor, între anii 1904 şi 1908 trupele germane au masacrat circa 65.000 de membri ai comunităţii Herero şi circa 10.000 din comunitatea Nama, după ce aceştia s-au răzvrătit împotriva puterii coloniale. Un plan de exterminare sistematică a bărbaţilor, a femeilor şi a copiilor – ucişi, abandonaţi în deşert sau închişi în lagăre de concentrare – a prefigurat alte acţiuni de epurare etnică din secolul XX.
