Grecia trebuie “să dubleze eforturile” pentru a restabili capacitatea sistemului său de justiţie penală de a combate corupţia, se arată într-un comunicat difuzat miercuri de Consiliul Europei, care recunoaşte însă şi realizarea anumitor progrese, informează AFP, potrivit agerpres.
Grupul de state împotriva corupţiei (GRECO) al Consiliului Europei şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) au criticat autorităţile de la Atena pentru “relaxarea legislaţiei” în materie de combatere a corupţiei după ce o lege adoptată în iunie a declasat anumite infracţiuni.
Citește și: Boris Johnson NU va participa la Forumul de la Davos și nici nu lasă vreun ministru să-i țină locul
Conform acestei legi “infracţiunea de corupţie a funcţionarilor publici a trecut de la statutul de infracţiune gravă la cea de delict minor, ceea ce duce la sancţiuni penale mai puţin severe pentru acest tip de delicte”, au criticat experţii.
GRECO şi OCDE au iniţiat proceduri comune ad hoc, printre care un dialog cu ministru grec al justiţiei şi cu alţi oficiali, care a condus “la reintroducerea, într-o anumită măsură, a unei legislaţii penale consolidate în materie de corupţie începând cu 18 noiembrie 2019”.
În pofida acestei îmbunătăţiri, GRECO continuă să se declare “îngrijorată de consecinţele retroactive durabile din Grecia referitoare la infracţiunile de corupţie comise de funcţionari publici înainte de 18 noiembrie 2019: practic, acestea vor continua să fie tratate ca delicte minore”.
Legea adoptată în noiembrie mai introduce un amendament controversat, ce prevede restituirea activelor îngheţate de către justiţie persoanelor acuzate de “fraudă” şi “spălare de bani”, dacă acestea nu sunt judecate într-o perioadă de 18 luni, conform presei.
Citește și: Rusia a sechestrat cinci pescadoare nipone
Consiliul Europei recomandă autorităţilor elene “să lărgească domeniul de aplicare a legislaţiei penale elene în materie de corupţie (…) conform Convenţiei penale a Consiliului Europei, la care Grecia este parte”, precum şi normelor internaţionale de combatere a spălării de capital şi a finanţării terorismului.
Experţii critică, de asemenea, dispoziţia din dreptul penal al Greciei ce prevede “o exonerare totală de responsabilitate penală pentru actele de corupţie comise faţă de preşedintele ţării – fie că este vorba de corupţie pasivă sau activă – şi cheamă autorităţile elene să reconsidere această situaţie”.
Corupţia, recurentă în Grecia, este considerată unul din motivele crizei economice care a afectat ţara în ultimii zece ani.
