Liderii Uniunii Europene nu au reuşit să depăşească diviziunile legate de oportunitatea dezvoltării unei forţe de apărare independente, în pofida indignării suscitate de retragerea haotică a forţelor occidentale din Afganistan şi a noii ofensive a Franţei după excluderea ei dintr-un pact geostrategic american, comentează miercuri Reuters, potrivit agerpres.
Preşedinţi şi şefi de guverne din statele membre ale UE, care s-au reunit marţi seara la un dineu în cadrul summitului lor informal la Brdo (în Slovenia), s-au poziţionat pe liniile lor de fractură clasice, între ţările Europei de Est, susţinătoare ale consolidării NATO în faţa Rusiei, şi cele în frunte cu Germania, Franţa, Italia şi Spania, care doresc o capacitate europeană mai robustă, au declarat doi diplomaţi europeni familiarizaţi cu dosarul.
Citeşte şi: Johnson&Johnson cere autorizarea dozei de rapel pentru vaccinul său anti-covid – Black News
Înaintea dineului cu uşile închise la castelul din Brdo, localitate situată la circa 30 de kilometri est de Ljubljana, preşedintele francez Emmanuel Macron le-a declarat jurnaliştilor că blocul comunitar trebuie să facă mai mult pentru a gestiona crizele la frontierele sale şi să fie mai responsabil în privinţa propriei securităţi.
Miercuri, conducătorilor UE li se vor alătura şase lideri din Balcani – Serbia, Muntenegru, Bosnia, Macedonia de Nord, Kosovo şi Albania – ca parte a strategiei blocului comunitar pentru crearea unui “cerc de prieteni”, din sud-estul Europei până în Africa de Nord.
“Noi, europenii, trebuie să fim clari în ce ne priveşte. Ce este important pentru securitatea noastră, frontierele noastre, independenţa noastră?”, a declarat Macron, care a pus la îndoială fiabilitatea protecţiei americane a Europei înainte de disputa de luna trecută cu privire la Pactul Indo-Pacific.
Gâlceava transatlantică a fost declanşată luna trecută de negocierea în secret de către Statele Unite a unui acord militar, cunoscut sub numele AUKUS, împreună cu Australia şi Marea Britanie pentru contracararea Chinei, ceea ce a dus la anularea unui mega-contract privind livrarea a 12 submarine franceze convenţionale Australiei.
Macron a declarat că se va întâlni cu preşedintele american Joe Biden la reuniunea G20 la Roma, preconizată pentru 30 şi 31 octombrie.
Susţinătorii unei apărări europene mai puternice spun că avertismentele sunt numeroase: “pivotarea spre Asia” a SUA; ieşirea Marii Britanii din UE; ‘America First’ a fostului preşedinte american, Donald Trump, care a subminat priorităţile UE, statele eşuate la frontiera Europei şi o Rusie din ce în ce mai agresivă.
Citeşte şi: Frances Haugen acuză Facebook că acţionează din umbră. Congresul cere anchete amănunţite – Black News
Dar în pofida progreselor realizate în construirea unui fond de apărare comun pentru dezvoltarea împreună de armament, UE încă nu şi-a desfăşurat grupurile sale tactice la nivel de batalion în caz de criză.
“Dezbaterea dintre liderii europeni a fost dacă, din punct de vedere al forţei, ar trebui să alegem între puterea noastră economică sau cea militară”, a declarat un înalt responsabil al UE, referindu-se la rolul Uniunii Europene în calitatea sa de cel mai important donator de ajutoare şi bloc comercial din lume.
