Era dată dispărută, în schimb a revenit cu un spirit punk. Din fundul lagunei s-a ridicat mai puternică decât înainte mult iubita insulă Bacàn, o fâșie de pământ între insula Sant’Erasmo și gura portului Lido, care leagă Marea Adriatică de laguna veneţiană, un loc care și-a pus amprenta asupra mai multor generații de venețieni care vara se refugiau acolo, bucurându-se de liniștea unui colț de paradis, scrie CORRIERE DELLA SERA, potrivit stiripesurse.ro.
Până acum câțiva ani, silueta zveltă era vizibilă doar vara, pentru a se dizolva apoi iarna, măturată de rafale furioase de vânt care o fărâmițau în miliarde de boabe de nisip. În urmă cu aproximativ zece ani, când la gura portului San Nicoletto a fost construit o parte din sistemul de protecţie împotriva inundaţiilor MOSE și chiar lângă Bacàn a fost realizată o insulă artificială, ca centru de control al barierelor, mulți se temeau că au pierdut-o și că refugiul fusese dezvăluit.
Cu toate acestea, în urmă cu câteva zile, veneţienii au avut parte de o supriză cu aromă de minune. Acoperită cu plante halofile și vegetație capilară, insula a fost reperată și vizitată de Giovanni Cecconi, un inginer hidraulic cu peste 35 de ani de experienţă.
„S-a spus că MOSE va elimina Bacànul, însă datorită sistemului de apărare, ceea ce înainte era un banc de nisip este acum o insulă de 260 de metri lungime și zece metri lățime” – spune Cecconi, fost director al Camerei de Control al MOSE și al Serviciului de Informații al Consorțiului Venezia Nuova și fondator al Wigwam Venice Lab. „Cu acele smocuri de plante halofile și tamarisc, arată ca o creastă punk în mijlocul Lagunei”.
Arătând fotografiile făcute de pe Google Earth, Cecconi susține că insula a putut lua forma actuală datorită sistemului MOSE care a protejat-o „de loviturile pe care le primea de la valuri”. „Din 2020, insula a crescut atât de mult, încât acum este prezentă pe tot parcursul anului” – a reiterat inginerul, care a postat mai multe fotografii pe profilurile sale de socializare.
„MOSE o protejează de zecile de valuri provocate de rafalele vântului Bora. În acest fel, bancul de nisip central continuă să crească, captând depozite organice și nisip și devenind populat cu vegetație”.
Pentru Cecconi, aceasta ar fi dovada că studiile care susțin că mlaștinile sărate cresc cu 70% în timpul valurilor de furtună sunt incorecte.
