Cea mai veche şi groasă gheaţă marină cunoscută drept “Last Ice Area” (ultima zonă de gheaţă) se topeşte mai repede decât era anticipat pe măsură ce pământul se încălzeşte, au precizat într-un nou studiu oamenii de ştiinţă de la Polar Science Center, scrie news.ro .
Localizată în nordul Groenlandei şi în arhipelagul arctic canadian, suprafaţa zonei de gheaţă este deosebit de groasă, rămânând îngheţată de 4-5 ani sau mai mult. Din cauza schimbărilor climatice şi a anomaliilor meteorologice, zona a pierdut 50% din gheaţă în est anul trecut.
Citește și : Cehia introduce teste PCR la intrarea în țară pentru persoanele nevaccinate
Curenţii oceanici anormali şi vânturile au fost responsabile pentru aproape 80% din această pierdere neaşteptată, în timp ce schimbările climatice reprezintă celelalte 20%, scriu autorii studiului. Pe măsură ce gheaţa continuă să se reducă în fiecare an, straturile au devenit mai vulnerabile la topire.
Autorii studiului, care s-au axat pe zona Mării Wandel din nordul Groenlandei, au avertizat că întreaga “Last Ice Area” ar putea fi în pericol.
“Potrivit rezultatelor noastre, ne aşteptăm să vedem suprafeţe de apă mai des în această zonă”, a spus Axel Schweiger, cel care a condus studiu.
Pe măsură ce gheaţa dispare, zona va absorbi cantităţi mari de căldură şi de lumina soarelui, ducând la o accelerare a încălzirii mai mare.
Gheaţa arctică în 2021 este mult mai tânără şi mai subţire decât în 1980, potrivit National Snow and Ice Data Center care a publicat în mai noi informaţii.
În timp ce aproximativ 30% din gheaţa de mare arctică avea patru ani sau mai mult în 1980, doar 10% era atât de veche în 2010, o cotă care continuă să scadă. Ponderea gheţii dintr-un singur sezon aproape s-a dublat.
Citește și : Consiliul UE va organiza un summit dedicat relațiilor cu China și cu țările balcanice
Potrivit Moscow Times, Rusia a investit masiv în infrastructura arctică şi şi-a promovat traseul Mării Nordului de-a lungul coastei de nord a Siberiei ca fiind mai rapid, o rută de transport maritim mai ieftină între Asia şi Europa, deoarece gheaţa regiunii se micşorează rapid.
În 2020, un total de 32,97 milioane de tone de mărfuri au fost expediate pe ruta Mării Nordului, în creştere cu 1,5 milioane de tone faţă de 2019.
