Legislativul Republicii Sprska (RS), entitatea sârbă din Bosnia-Herţegovina, a adoptat miercuri o lege ce prevede înfiinţarea unei agenţii a RS pentru medicamente, contestând puterile Agenţiei pentru medicamente şi dispozitive medicale a Bosniei-Herţegovina, ceea ce este considerată a fi prima dintr-o serie de legi ce ar putea pune în pericol funcţionarea statului, relatează agenţia HINA, potrivit agerpres.
Un număr de 43 din cei 82 de legislatori prezenţi au votat în favoarea propunerii guvernului din RS, condus de partidul social-democrat SNSD al lui Milorad Dodik, membru al preşedinţiei tricefale a Bosniei-Herţegovina.
Citește și : O asociaţie ‘împotriva islamofobiei’ din Franţa a fost dizolvată pentru că incita la ură
Conform acestei legi, în viitor, doar entitatea RS va stabili ce medicamente să circule pe teritoriul său.
Toţi reprezentanţii opoziţiei au boicotat votul, afirmând că nu e nevoie de o nouă “aventură” care să tensioneze şi mai mult situaţia din Bosnia-Herţegovina.
Premierul RS, Radovan Viskovic, a asigurat că principalul motiv al adoptării acestei legi este protejarea sănătăţii oamenilor şi a dat ca exemplu faptul că spitalele din Bosnia Herţegovina au probleme cu procurarea de oxigen, fiind nevoiţi să-i trateze pe pacienţii cu COVID-19 cu oxigen industrial în loc de oxigen medical.
“Sunt gata să fiu sancţionat, dar nu aş putea să-mi iert dacă mâine oamenii nu ar mai avea oxigen şi ar începe să moară”, a declarat premierul.
Înaltul reprezentant pentru Bosnia-Herţegovina Christian Schmidt (Germania) a reacţionat imediat atrăgând atenţia că legea adoptată reprezintă o gravă provocare la adresa competenţelor şi funcţionării neperturbate a Agenţiei pentru medicamente a Bosniei-Herţegovina.
A fost prima astfel luare de poziţie a lui Schmidt de când Dodik a anunţat că RS va adopta o serie de legi contestând funcţionarea unor instituţii şi agenţii cheie ale statului, notează HINA.
Recent, Milorad Dodik a spus că va propune ca parlamentul RS să adopte o lege în baza căreia aceasta să se retragă din acordurile privind crearea unor instituţii naţionale ca forţele armate, agenţiile de securitate şi autorităţile judiciare.
Citește și : Putin îi bagă în concediu plătit pe toţi ruşii
Acordul de pace de la Dayton care a pus capăt războiului intercomunitar din Bosnia (1992-1995, soldat cu 100.000 de morţi) a consacrat divizarea ţării în două entităţi, una sârbă şi cealaltă croato-musulmană, legate prin instituţii centrale, instituţii ce s-au coagulat de-a lungul anilor în urma reformelor efectuate de comunitatea internaţională, în special de ţările occidentale.
Dar Milorad Dodik le contestă, în special armata şi justiţia, şi vorbeşte adeseori despre eventualitatea unei independenţe pentru entitatea sârbă, susţinând că Bosnia este un ‘experiment’ al comunităţii internaţionale şi o ‘ţară imposibilă’.
