Ministra Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga, se află la Istanbul, unde participă la Reuniunea de Nivel Înalt „Prevenirea risipei de alimente și apă – Protejarea viitorului nostru”, un forum internațional axat pe găsirea soluțiilor pentru reducerea pierderilor alimentare și gestionarea responsabilă a resurselor naturale, transmite MOLDPRES.
În cadrul reuniunii, ministra a declarat că Republica Moldova este pe deplin aliniată obiectivelor inițiativei globale Zero Waste și Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, subliniind angajamentul țării în consolidarea unor sisteme alimentare reziliente și eficiente.
„Republica Moldova lucrează pentru consolidarea unor sisteme alimentare durabile, cu accent pe reducerea pierderilor după recoltă. Agricultura rămâne un pilon pentru economia națională și pentru dezvoltarea comunităților rurale, iar în acest sens Guvernul investește în spații de stocare modernizate, sisteme de monitorizare digitală și infrastructură frigorifică. Aceste măsuri permit fermierilor să păstreze produsele în condiții optime, să reducă pierderile și să asigure livrarea unor alimente de calitate superioară către consumatori”, a declarat Ludmila Catlabuga.
Oficialul a remarcat, totodată, importanța gestionării eficiente a resurselor de apă, menționând modernizarea sistemelor de irigare, implementarea tehnologiilor de economisire a apei și monitorizarea hidrologică avansată.
„Republica Moldova actualizează politicile și reglementările naționale pentru a sprijini trecerea către modele de producție și consum sustenabile”, a adăugat ministra, accentuând rolul educației și conștientizării publice în reducerea risipei alimentare.
Citește și: Critici dure la adresa Legii privind crearea camerelor agricole. Reacția MAIA
În marja evenimentului, Ludmila Catlabuga a avut o întrevedere cu Ibrahim Yumaklı, ministrul Agriculturii și Silviculturii din Turcia. Discuțiile s-au concentrat pe combaterea risipei alimentare și utilizarea eficientă a apei, promovarea practicilor agricole durabile, în acord cu obiectivele internaționale actuale, dezvoltarea cooperării bilaterale prin schimb de experiență și proiecte comune.
Reuniunea de la Istanbul reprezintă un moment important pentru Republica Moldova în promovarea politicilor de sustenabilitate agricolă și în consolidarea parteneriatelor internaționale orientate spre protejarea resurselor pentru generațiile viitoare.
Inițiativa globală Zero Waste este un concept esenţial în tranziţia spre un model economic durabil, unde resursele sunt utilizate eficient, iar cantitatea de deşeuri generată este redusă semnificativ. Această abordare urmăreşte ca materialele produse şi consumate să rămână cât mai mult timp în circuitul economic, nu să ajungă rapid la gunoi, astfel încât impactul asupra mediului să fie cât mai mic. La baza Zero Waste stau câteva principii clare: prevenirea risipei încă din etapa de producţie, reutilizarea şi repararea bunurilor înainte ca acestea să fie aruncate, reciclarea materialelor pentru a le valorifica din nou şi compostarea deşeurilor organice, astfel încât acestea să redevină resursă. Conceptul nu se limitează doar la gestionarea deşeurilor, ci presupune o schimbare de mentalitate – de la consum rapid şi irositor, la responsabilitate şi eficienţă.
Importanţa acestei iniţiative devine evidentă într-un context marcat de presiune asupra mediului şi resurselor naturale. Zero Waste ajută la diminuarea poluării, la protejarea apei, a solului şi a biodiversităţii, la crearea unei economii circulare şi la reducerea risipei alimentare, un fenomen major la nivel global. Pe lângă impactul ecologic, iniţiativa are şi o dimensiune economică, stimulând sectoare precum reciclarea, tehnologiile verzi şi economia circulară, generând locuri de muncă şi investiţii noi.
Zero Waste este strâns legată de Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU, în special de cele privind consumul responsabil, protecţia mediului, securitatea alimentară şi gestionarea apei. Prin urmare, iniţiativa devine un reper global în construcţia unui viitor sustenabil, în care resursele sunt tratate nu ca deşeuri inevitabile, ci ca valori ce pot fi păstrate, refolosite şi transmise mai departe.
