Legislația Republicii Moldova va fi completată cu măsuri suplimentare de protecție a femeilor de toate formele de violență și hărțuire, inclusiv cele manifestate prin mijloace digitale, conform standardelor internaționale. Un proiect de lege care prevede acest lucru a fost votat în prima lectură de 62 de deputați.
Citește și: Focuri de armă în Zona de Securitate? Tiraspolul a cerut explicații Chișinăului
Unele măsuri de protecție propuse de autori vizează victimele violenței comise prin intermediul tehnologiilor informaționale sau al comunicațiilor electronice. Astfel, Legea cu privire la prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței în familie va fi completată cu noțiunea de dimensiune digitală a violenței, iar definiția violenței în familie va fi ajustată pentru a acoperi abuzul online comis între membrii aceleiași familii. Autorii mai propun extinderea definiției de violență economică, care va include extragerea sau utilizarea ilegală a fondurilor bancare ale victimei. În context, sunt prevăzute și măsuri de protecție – obligarea agresorului de a elimina conținutul abuziv din dispozitivele digitale, restricționarea accesului agresorului la rețelele de comunicații electronice, interzicerea contractării serviciilor de comunicații electronice anonime.
Pentru a crește durata și eficiența măsurilor de protecție a victimelor violenței, se propune extinderea termenului ordonanței de protecție de la 3 la 6 luni, iar în cazul ordinului de restricție de urgență – de la 10 la 20 de zile.
Autorii au propus și o serie de modificări la Codul penal. Acesta a fost completat cu infracțiunea de persecutare. Actele de persecutare sunt definite ca urmărirea fizică și online a unei persoane într-un mod care o determină să se teamă pentru siguranța sa; contactarea repetată a victimei prin orice mijloace, inclusiv rețele sociale; publicarea fără consimțământ a informațiilor sau imaginilor intime ale victimei.
Acestea se vor pedepsi cu amendă de până la 50 000 de lei, cu până la 240 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității sau cu închisoare de până la cinci ani.
La fel, Codul penal a fost completat cu un articol care vizează căsătoria forțată. Aceasta reprezintă forțarea unei persoane prin utilizarea înșelăciunii, constrângerii, violenței sau amenințării cu violență să se căsătorească sau să se angajeze în relații de concubinaj, precum și să rămână în astfel de relații. Amenda aplicată va fi de până la 50 000 de lei, până la 240 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității sau cu închisoare de până la trei ani. În cazul în care infracțiunea va fi săvârșită împotriva unui minor, se va pedepsi cu închisoare de la 3 la 7 ani.
Se mai propune înăsprirea pedepselor pentru hărțuirea sexuală. Persoanele vinovate vor risca amendă de până la 50 000 de lei, 240 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității sau închisoare de până la patru ani. O altă prevedere propusă stipulează că toate costurile expertizelor judiciare, inclusiv expertizele medico-legale și psihologice, efectuate pentru identificarea cazurilor de violență în familie și a victimelor infracțiunilor contra vieții, sănătății sau vieții sexuale, vor fi suportate din bugetul de stat. În prezent, acestea sunt achitate de solicitanți.
Potrivit datelor statistice prezentate în studiul „Bunăstarea și siguranța femeilor”, 73 % dintre femeile care au avut vreodată un partener intim au fost supuse unei forme de violență. Cea mai răspândită formă este cea psihologică. 71 % dintre moldovence au suferit din cauza ei, în timp ce media în statele Uniunii Europene este de 43 %.
Totodată, în 2024, au fost supravegheate 1 104 ordonanțe de protecție, iar 498 dintre acestea au fost încălcate de agresori.
