Mai mulţi miniştri de externe ai UE au insistat joi pentru pentru măsuri mai dure decât cele avute în vedere în prezent de către Uniunea Europeană împotriva preşedintelui belarus, Aleksandr Lukaşenko, relatează dpa, potrivit agerpres.
Poliţia din Belarus a recurs la o reprimare violentă a protestelor, în cea mai mare parte paşnice, care au avut loc în urma alegerilor prezidenţiale contestate de la începutul acestei luni, despre care autorităţile spun că au fost câştigate cu peste 80% din voturi.
Citește și : Barnier: Trebuie să avem un acord post-Brexit până în jurul datei de 31 octombrie
Protestatarii, între care o mişcare de anvergură a muncitorilor din fabrici, susţin că alegerile au fost fraudate.
Lukaşenko, în vârstă de 65 de ani, conduce Belarusul de mai bine de un sfert de secol. Manifestaţii împotriva lui au avut loc în fiecare zi, începând din 9 august.
Ministrul de externe lituanian, Linas Antanas Linkevicius, a declarat în cursul unei reuniuni la Berlin a miniştrilor de externe din UE că sancţiunile împotriva a aproximativ 15 până la 20 de persoane legate de frauda electorală sau represiunea din Belarus – după cum se crede că este planul actual – ar fi ”prea simbolice”.
Ministrul de externe al Letoniei, Edgars Rinkevics, a fost de acord cu omologul său lituanian, spunând că acest număr de sancţiuni nu va fi suficient şi că propria sa ţară elaborează o lista cu interdicţii de călătorie care conţine mai multe nume.
Ministrul de externe al Estoniei, Urmas Reinsalu, a declarat că în opinia sa Lukaşenko însuşi ar trebui să figureze pe lista sancţiunilor UE.
Aliatul Belarusului, Rusia are o rezervă de ofiţeri pentru menţinerea ordinii care sunt pregătiţi să intre în ţară pentru a opri protestele, a declarat preşedintele Vladimir Putin într-un interviu difuzat joi de televiziunea de stat.
Această forţă va fi folosită numai dacă situaţia scapă de sub control ”dacă extremiştii, care se ascund în spatele sloganurilor politice, depăşesc anumite limite şi încep să jefuiască, să dea foc la maşini, case, bănci, încercând să obţină controlul asupra clădirilor administrative etc.”, a precizat Putin.
Citește și : Comisarul european pentru comerţ, Phil Hogan, a demisionat pe fondul scandalului COVID-19
Forţa de poliţie rusă a fost constituită la cererea lui Lukaşenko ca urmare a alianţei strânse dintre Rusia şi Belarusul vecin, a afirmat Putin. ”Sper că nu va fi nevoie să folosim această rezervă”, a adăugat el.
Lukaşenko a acuzat joi Occidentul că poartă un ”război diplomatic”, în contextul în care principalii diplomaţi ai UE urmau să se reunească. El a acuzat puterile occidentale de faptul că încearcă să exploateze instabilitatea din Belarus pentru a-i anexa teritoriul.
”Aţi văzut aceste afirmaţii că, dacă Belarusul se dezintegrează, atunci regiunea Grodno va merge la Polonia?”, a declarat Lukaşenko în cadrul unei reuniuni cu responsabili la Minsk, potrivit unei transcrieri oficiale.
”Vorbesc deja despre asta deschis, aşteptând şi urmărind. Nu vor reuşi”, a spus Lukaşenko.
El a acuzat alianţa militară occidentală NATO de mobilizare de forţe în apropierea frontierei cu Belarus în ultimele săptămâni. Polonia, care se învecinează cu regiunea Grodno din Belarus, este membru NATO. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a negat în mod repetat acuzaţiile aduse de Lukaşenko.
