ONU şi majoritatea membrilor Consiliului de Securitate au condamnat luni, într-o reuniune de urgenţă, decizia Rusiei de a recunoaşte independenţa republicilor separatiste din Ucraina şi de “a desfăşura trupe ruseşti” acolo, în timp ce Moscova a asigurat că va rămâne “deschisă diplomaţiei”, scrie marţi France Presse, potrivit agerpres.
“Graniţele Ucrainei recunoscute internaţional vor rămâne neschimbate, indiferent de declaraţiile şi acţiunile Rusiei”, a afirmat ambasadorul ucrainean la ONU, Serghi Kisliţia. Ucraina cere Rusiei “să-şi anuleze decizia de a recunoaşte” teritoriile separatiste ucrainene, “să se întoarcă la masa negocierilor” şi să procedeze la “o retragere imediată şi verificabilă a trupelor sale de ocupaţie”, a adăugat el.
Desemnarea armatei ruse de către preşedintele Vladimir Putin drept “forţă de menţinere a păcii” pentru a justifica intrarea în teritoriile separatiste din estul Ucrainei este “un nonsens”, a declarat în prealabil ambasadoarea Statelor Unite la ONU, Linda Thomas-Greenfield.
Preşedintele Vladimir Putin “a anunţat (…) că va desfăşura trupe ruseşti în aceste zone. Ei le numesc forţe de menţinere a păcii. Acesta este un nonsens. Ştim ce sunt ele cu adevărat”, a criticat diplomata americană.
În prealabil, secretarul general adjunct al ONU pentru afaceri politice, Rosemary DiCarlo, “a regretat” puternic deciziile şi acţiunile Rusiei.
“Următoarele ore şi zile vor fi critice. Riscul unui conflict major este real şi trebuie evitat cu orice preţ”, a susţinut ea în cadrul reuniunii organizate la cererea în special a occidentalilor.
Rusia nu închide uşa “diplomaţiei” pentru a rezolva criza din Ucraina, dar va împiedica o “baie de sânge” în teritoriile separatiste din estul ţării a căror independenţă Moscova tocmai a recunoscut-o, a asigurat ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia.
“Rămânem deschişi diplomaţiei, pentru o soluţie diplomatică. Totuşi, nu intenţionăm să permitem o baie de sânge în Donbas”, a declarat diplomatul rus.
În cadrul sesiunii, mai mulţi membri ai Consiliului de Securitate au condamnat ultimele evoluţii, precum Franţa, Norvegia sau Irlanda, a cărei ambasadoare, Geraldine Byrne Nason, a criticat puternic Moscova. “Acţiunile unilaterale ale Rusiei nu fac decât să exacerbeze tensiunile”, a spus ea.
Pentru Franţa, Rusia “a ales calea confruntării”, a deplâns ambasadorul francez Nicolas de Riviere.
“Cine urmează?” să fie invadat, s-a întrebat într-un mod mai direct ambasadorul albanez Ferit Hoxha, condamnând “o încălcare a dreptului internaţional”.
Omologul său indian, TS Tirumurti, şi-a exprimat “îngrijorarea profundă” şi a cerut “reţinere din partea tuturor părţilor”, în timp ce ambasadoarea britanică Barbara Woodward a solicitat Rusiei “să facă un pas înapoi” şi Brazilia “o încetare imediată a focului” în estul Ucrainei.
“Această acţiune” de a intra militar în estul Ucrainei “şi acest anunţ” de recunoaştere a independenţei “subminează integritatea teritorială a Ucrainei”, a declarat ambasadorul Kenyei Martin Kimani.
Citeşte şi: Putin a dat ORDIN armatei ruse să intre în Ucraina – Black News
Ghana, Emiratele Arabe Unite au criticat de asemenea Rusia, cerând “dezescaladare” şi “reţinere”.
China s-a distins de partenerii săi prin faptul că nu a condamnat în mod explicit Rusia. “Credem că toate ţările ar trebui să rezolve diferendele internaţionale prin mijloace paşnice, în conformitate cu scopurile şi principiile Cartei Naţiunilor Unite”, s-a limitat să declare ambasadorul chinez Zhang Jun.
Două decrete ale preşedintelui rus, semnate în urma unui discurs televizat, recunosc “republicile populare” Doneţk şi Lugansk şi cer Ministerului Apărării ca “forţele armate ale Rusiei (să-şi asume acolo) funcţiile de menţinere a păcii”, aminteşte AFP.
