Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Stanford Medicine deschide o direcție surprinzătoare în tratamentul tulburărilor din spectrul autist. Experimente efectuate pe șoareci au arătat că medicamente aflate în testare pentru epilepsie pot inversa simptome asemănătoare autismului, de la hipersensibilitatea la stimuli și comportamentele repetitive până la dificultățile de interacțiune socială, notează News.ro.
Descoperirea subliniază o conexiune importantă între autism și epilepsie, ambele tulburări fiind legate de activitatea unei regiuni cerebrale puțin înțelese până acum: nucleul talamic reticular, o zonă-cheie care filtrează informațiile senzoriale dintre talamus și cortex.
O poartă a informațiilor senzoriale și cheia unor afecțiuni complexe
Echipa de la Stanford a urmărit comportamentul șoarecilor modificați genetic pentru a reproduce simptomele autismului. Aceștia prezentau hiperactivitate în nucleul talamic reticular ori de câte ori erau expuși la stimuli precum lumină sau curenți de aer, dar și în timpul interacțiunilor sociale. Mai mult, această hiperactivitate era asociată cu descărcări spontane de activitate neuronală ce duceau la convulsii.
Astfel, cercetătorii au observat o suprapunere între mecanismele implicate în autism și cele din epilepsie, o descoperire care ar putea explica și de ce până la 30% dintre persoanele cu tulburări din spectrul autist suferă și de epilepsie – o proporție mult mai mare decât în populația generală, unde rata este de aproximativ 1%.
Tratamentul care a schimbat comportamentul șoarecilor
Pentru a testa această ipoteză, echipa a administrat șoarecilor un medicament experimental pentru epilepsie, Z944, observând o reducere semnificativă a comportamentelor asociate cu autismul. Medicamentul a inversat hipersensibilitatea la stimuli, comportamentele repetitive și dificultățile sociale.
Rezultatele au fost confirmate și printr-o altă metodă inovatoare: neuromodularea bazată pe DREADD, o tehnică prin care neuronii sunt modificați genetic pentru a răspunde la medicamente special concepute. Aceasta a permis cercetătorilor să suprime hiperactivitatea nucleului talamic reticular și, implicit, să reducă simptomele asemănătoare autismului. Interesant este că prin stimularea excesivă a acestei regiuni, deficitele comportamentale au putut fi induse chiar și la șoarecii normali.
Noi perspective pentru tratamentul autismului
Rezultatele, publicate în revista Science Advances, arată că nucleul talamic reticular ar putea deveni o nouă țintă terapeutică pentru tulburările din spectrul autist. În plus, faptul că unele dintre medicamentele testate se află deja în studii clinice pentru epilepsie ar putea grăbi procesul de adaptare și pentru tratamentul autismului.
Deși aceste rezultate sunt încă limitate la modele animale, cercetătorii consideră că ele oferă o înțelegere mai profundă asupra mecanismelor neurologice comune celor două afecțiuni. Dacă viitoarele studii clinice vor confirma eficiența acestor terapii și la oameni, ar putea fi deschisă o nouă eră în abordarea autismului – una care se bazează pe intervenții directe asupra circuitelor neuronale implicate în filtrarea informațiilor senzoriale.
