Cancelarul german Angela Merkel a declarat miercuri că ea sprijină în continuare deplin sistemul de ”cap de listă” (Spitzenkandidat) pentru alegerea viitorului preşedinte al Comisiei Europene, dar a admis că acum va fi dificil de aplicat acest sistem, dată fiind fragmentarea noului Parlament European şi opoziţia altor lideri europeni faţă de Manfred Weber şi ceilalţi capi de listă, informează agenţiile Reuters şi AFP, scrie agerpres.
Angela Merkel susţine acest sistem pentru ca popularul Manfred Weber să devină preşedinte al Comisiei Europene, acesta nefiind însă agreat în principal de preşedintele francez Emmanuel Macron.
Citește și : Rouhani, pacifist în faţa lui Macron: ‘Iranul nu vrea război cu nicio ţară, nici măcar cu SUA!’
La summitul european desfăşurat săptămâna trecută s-a constatat însă că nici ceilalţi doi ”capi de listă” ai grupurilor politice din Parlamentul European şi candidaţi la conducerea executivului comunitar nu au în rândul liderilor europeni o susţinere majoritară pentru a ocupa acest post, respectiv socialistul olandez Frans Timmermans şi liberala daneză Margrethe Vestager.
Vorbind miercuri în faţa Bundestagului, cancelarul Angela Merkel s-a arătat deschisă faţă de un compromis cu liderii europeni. ”Poate fi candidat la preşedinţia Comisiei numai acela care a fost prezentat (Parlamentului European) de către Consiliul European, şi aceasta nu depinde doar de mine (…) Doresc ca aceasta să se facă în acord cu principiul Spitzenkandidat, dar nu pot spune astăzi că aşa se va întâmpla”, a explicat şefa executivului german.
”Nu toată lumea în Consiliul European este favorabilă procesului Spitzenkandidat şi, cum preţuim mult relaţia franco-germană, trebuie să acceptăm că preşedintele francez are o opinie diferită de a mea”, a adăugat Merkel. ”Sper aşadar să găsim o soluţie care nu respinge procesul Spitzenkandidat, dar care de asemenea permite Europei să fie eficientă”, a conchis ea.
Însă Manfred Weber a estimat, într-un articol publicat miercuri în cotidianul german Die Welt, că renunţarea la acest sistem ar fi un pas înapoi pentru democraţia europeană şi l-a atacat pe preşedintele Macron.
Prin renunţarea la alegerea preşedintelui Comisiei Europene din rândul capilor de listă ai marilor familii europene ”transparenţa şi democraţia vor fi puse în adormire şi UE porneşte pe drumul revenirii la luarea deciziilor în culise”, consideră Weber. ”Deocamdată, triumfă cei care au o abordare distructivă şi care vor să împiedice ceva”, mai notează el în articol, făcând aluzie la preşedintele Franţei.
Citește și : Bolsonaro face doi paşi înapoi în liberalizarea regimului de arme şi muniţii
Totuşi, sistemul Spitzenkandidat a fost aplicat o singură dată, în anul 2014, înainte tot şefii de stat sau de guvern reuniţi în Consiliul European hotărând cine va conduce Comisia Europeană.
Miercuri seară se va desfăşura la Berlin o întâlnire la care vor participa Angela Merkel, succesoarea ei la conducerea Uniunii Creştin-Democrate (CDU), Annegret Kramp-Karrenbauer, preşedintele Partidului Popular European (PPE), Joseph Daul, şi Manfred Weber. Obiectivul reuniunii este ca, până la summitul european de criză convocat pentru duminică, să se elaboreze un plan pentru a se ajunge la o înţelegere asupra numelui viitorului preşedinte al Comisiei Europene şi în general asupra tuturor celorlalte funcţii de conducere cheie ale instituţiilor europene.
În noul Parlament European, care trebuie să-i valideze prin vot pe cei aleşi de liderii europeni să ocupe principalele posturi europene, popularii şi socialiştii nu mai au împreună majoritate, astfel că pentru pentru formarea unei coaliţii progresiste sunt nevoiţi să negocieze cu noul grup liberal impulsionat de Emmanuel Macron şi chiar şi cu Verzii.
Ca un semn al tensiunilor şi incertitudinilor persistente, alegerea preşedintelui Parlamentului European, prevăzută iniţial pe 2 iulie, a fost amânată pentru ziua următoare.
