Cancelarul german Angela Merkel şi premierul israelian Benjamin Netanyahu şi-au declarat joi obiectivul comun de a împiedica Iranul să obţină arma nucleară, constatând însă că opiniile lor sunt în dezacord în privinţa mijloacelor, notează AFP, potrivit Agerpres.
”Credem cu fermitate împreună cu Israelul (…) că trebuie să facem totul pentru a împiedica Iranul să se doteze cu arma nucleară”, a afirmat cancelarul german în conferinţa de presă comună de la Ierusalim.
Citește și : Ungaria şi Polonia au contestat la CJUE reforma directivei europene privind lucrătorii detaşaţi
”Unde nu suntem în continuare de acord, este mijlocul de a ajunge la aceasta”, a adăugat Angela Merkel.
Obiectul divergenţei este acordul nuclear încheiat în 2015 între Iran şi marile puteri, printre care SUA şi Germania.
În timp ce cancelarul apără acordul, recunoscând totuşi că nu este perfect, Netanyahu a militat permanent pentru abrogarea lui şi a salutat decizia administraţiei Trump de a retrage Statele Unite din înţelegere.
Joi, prim-ministrul israelian a punctat că acordul nu doar că ”deschidea calea (Iranului) către un arsenal nuclear”, dar îi şi punea ”miliarde de dolari” la dispoziţie.
”Aceşti bani nu au ajutat la îmbunătăţirea vieţii iranienilor, ci la finanţarea maşinii de război iraniene, dedicată cuceririi întregului Orient Mijlociu”, a continuat el.
Cei doi şefi de guverne şi-au recunoscut divergenţele pe acest subiect şi pe altele, dar au preferat să pună accentul pe punctele de convergenţă.
Angela Merkel a subliniat în mai multe rânduri ”pericolul” reprezentat pentru Israel de prezenţa iraniană în Siria şi a afirmat necesitatea reducerii acestei influenţe ‘cât mai aproape de zero’.
Germania trece drept principalul aliat al Israelului printre marile puteri europene. Relaţiile dintre cele două state au cunoscut însă obstacole şi chiar o criză deschisă, în 2017, când Berlinul a anulat consultările interguvernamentale anuale, după adoptarea de către Israel a unei legi în favoarea colonizării în teritoriile palestiniene.
Aceste consultări, instituite acum zece ani, au fost reluate prin vizita de 24 de ore a dnei Merkel, însoţită de o importantă delegaţie din care au făcut parte mai mulţi miniştri.
Angela Merkel a invocat perioada nazistă pentru a sublinia forţa relaţiei speciale dintre cele două ţări, construită în mare parte pe cenuşa istoriei.
Vizitând memorialul Shoah, ea a amintit că, în urmă cu aproape 80 de ani, Germania a fost scena Nopţii de Cristal, o erupţie de violenţă antisemită care a prefigurat genocidul evreilor.
Din acea perioadă ”decurge responsabilitatea perpetuă a Germaniei de a ţine vie memoria acestei crimei şi de a se opune antisemitismului, xenofobiei, urii şi violenţei”, a scris ea în cartea de onoare a Memorialului Yad Vashem.
Vizita cancelarului în Israel a avut loc într-un context de îngrijorare faţă de resurgenţa antisemitismului în ţara sa. Angela Merkel nu a negat-o, dar premierul Netanyahu a ţinut să elogieze angajamentul ”inflexibil” al oaspetei sale faţă de recunoaşterea adevărului istoric şi împotriva antisemitismului.
În ce priveşte conflictul israeliano-palestinian, cancelarul Merkel şi-a reiterat ataşamentul faţă de soluţia cu două state şi şi-a exprimat, fără a dezvolta public subiectul, preocuparea legată de continuarea colonizării israeliene în teritoriile palestiniene.
Agenda consultărilor a fost dominată de lupta împotriva antisemitismului, de economie, inovaţie şi cooperare, fiind semnate mai multe acorduri interguvernamentale.
