Bolivia desfăşoară duminică alegeri generale (prezidenţiale şi legislative), printre temele de interes ale acestui scrutin regăsindu-se rolul fostului lider Evo Morales, imensele rezerve de litiu ale ţării, viitoarele relaţii cu SUA şi politica privind culturile de coca, materia primă a cocainei, scrie vineri Reuters, scrie agerpres.
Scrutinul prezidenţial este o repetare a alegerilor contestate şi ulterior anulate din anul 2019, care au declanşat proteste soldate cu victime şi au condus la plecarea de la putere a preşedintelui de stânga Evo Morales, după 14 ani de conducere.
Citește și : Un gigant farma va cere autorizarea imediată a vaccinului său după alegerile din SUA
Aspiranţii la funcţia de preşedinte sunt acum Luis Arce, candidatul partidului socialist MAS al lui Morales, care ar readuce o politică de stânga după guvernarea conservatoare interimară, şi fostul preşedinte centrist Carlos Mesa. Acesta din urmă a condus ţara între anii 2003 şi 2005 şi s-a clasat al doilea în scrutinul de anul trecut.
Fost ministru al economiei o perioadă îndelungată sub conducerea lui Morales, Luis Arce conduce în sondaje, nu însă îndeajuns pentru a fi considerat un câştigător sigur. Pentru a fi declarat câştigător din primul tur, un candidat are nevoie să obţină cel puţin 40% din voturi şi un avans de cel puţin zece procente în faţa celui de-al doilea clasat. Dacă va exista un tur doi, acesta se va desfăşura pe 29 noiembrie şi sondajele îl dau câştigător pe Carlos Mesa la mică diferenţă.
Mesa şi Arce vor avea fiecare abordări foarte diferite în ce-l priveşte pe Morales, un preşedinte care a provocat discordie în ţară şi trăieşte acum în exil în Argentina. El este investigat în Bolivia pentru corupţie, fraudă şi agresiune sexuală, acuzaţii pe care le neagă.
Mesa a promis că, dacă ajunge la putere, ”infracţiunile lui Evo Morales nu vor rămâne nepedepsite”, în timp ce Arce a lăsat uşa deschisă pentru o revenire a fostului preşedinte în politică, deşi a menţionat că acesta va trebui mai întâi să-şi rezolve problemele cu justiţia.
Sub conducerea lui Morales, care înainte de a fi preşedinte a fost şef al uniunii crescătorilor de coca, partidul MAS a beneficiat de un sprijin puternic din partea fermierilor care cultivă frunze de coca, folosite în Bolivia în scop medicinal, dar şi ca materie primă pentru producerea cocainei. Morales este şi cel care a oprit operaţiunile antidrog desfăşurate de SUA în Bolivia.
Însă acum ambii candidaţi afirmă că susţin lupta împotriva drogurilor; Arce consideră că zonele de cultură tradiţionale trebuie protejate prin lege, în timp ce Mesa cere o linie mai fermă de control a producţiei legale.
Printre mizele scrutinului regăsim şi relaţiile cu SUA, care s-au degradat pe vremea lui Morales, deşi au cunoscut o încălzire în perioada guvernului interimar al preşedintei Jeanine Anez, care însă nu candidează la alegerile de duminică. Statele Unite nu mai au ambasador în Bolivia din anul 2008.
Citește și : Referendum în Ucraina pentru legalizarea cannabisului și reducerea numărului de parlamentari
Luis Arce a promis că va ”colabora cu toată lumea”, dar implicarea lui Morales în campania sa ar putea dăuna legăturilor cu SUA. La rândul său, Carlos Mesa consideră că nu există niciun motiv pentru a nu relua ”relaţiile depline la nivel de ambasador” cu SUA.
Viitorul guvern bolivian va trebui să abordeze şi chestiunea litiului, un metal ultrauşor esenţial pentru producerea bateriilor destinate autoturismelor electrice. Bolivia are una dintre cele mai mari rezerve din acest metal, denumit şi ”aurul alb”, în mare măsură neexploatate.
”Dorim să transformăm Bolivia într-un producător competitiv care dezvoltă extracţia şi asigură participarea ei la lanţul de valoare global al litiului”, spune Mesa, în timp ce Arce afirmă că doreşte prin exploatarea industrială a litiului să creeze direct sau indirect 130.000 de noi locuri de muncă până în anul 2025.
Carlos Mesa a mai promis să aloce în primul an al administraţiei sale peste 6 miliarde de dolari pentru redresarea economică. La rândul său, Luis Arce doreşte o reactivarea a industriei interne şi va cere o perioadă de graţie de doi ani pentru plata unor datorii externe în valoare de circa 1,6 miliarde de dolari.
