Situaţia etnicilor rohingya refugiaţi din Myanmar în Bangladesh, în tabere fără suficientă hrană şi apă, cu acces dificil şi cu excremente împrăştiate peste tot, este alarmată, atrage atenţia organizaţia ‘Medici fără Frontiere’ (MSF), care face apel la ajutor pentru a evita o catastrofă sanitară, relatează AFP, conform agerpres.
“Toate condiţiile sunt reunite pentru a fi declarată o epidemie şi pentru a se transforma într-o catastrofă de mare amploare”, explică Robert Onus, coordonator al operaţiunilor de urgenţă ale MSF, într-un comunicat publicat joi seară.
MSF se teme în special de o epidemie de holeră şi de rujeolă.
Peste 420.000 de musulmani rohingya au fugit în Bangladesh în ultimele săptămâni, pentru a scăpa de o campanie de represiune a armatei birmane, calificată drept ‘epurare etnică’ de către ONU. Joi, preşedintele francez Emmanuel Macron a vorbit chiar de un ‘genocid’.
La venirea lor în Bangladesh, refugiaţii găsesc taberele suprapopulate şi sunt nevoiţi să defrişeze coline sau să se instaleze sub simple prelate la marginea drumurilor. Iar ploile torenţiale din ultimele cinci zile au transformat zona într-o mocirlă, existând temeri privind alunecări de teren.
“Nu există niciun drum în interiorul taberei, ceea ce îngreunează transportul de ajutoare. Terenul este denivelat, supus alunecărilor de teren, nu există latrine”, spune Kate White, coordonatoare medicală de urgenţă a MSF.
“Când mergi prin tabără, calci prin apă murdară şi prin dejecţii”, a adăugat ea.
În lipsa apei potabile, oamenii beau din apa colectată în câmpuri de orez, în bălţi sau în mici gropi făcute cu mâna şi deseori contaminate cu excremente.
“În fiecare zi primim adulţi pe punctul de a muri de deshidratare”, a mai explicat Kate White. “În mod normal, este un lucru rar printre adulţi, iar asta arată că suntem în faţa unei urgenţe de mare amploare”, a adăugat ea.
ONG-ul a reiterat permanent importanţa de a permite accesul pentru organizaţiile umanitare la populaţiile strămutate de cealaltă parte a frontierei, în statul Rakhine.
Mii de persoane ar fi în continuare pe fugă sau s-ar ascunde în păduri şi munţi pentru a fugi de incendiile din satele lor.
Minoritatea rohingya din Myanmar este considerată ca una din cele mai persecutate comunităţi din lume. Înaintea crizei actuale, circa un milion de etnici rohingya locuiau în Myanmar, însă din 1982 sunt străini în această ţară, care le-a retras cetăţenia.
