Trei cercetători de la NASA, aflaţi la bordul unui vechi avion recondiţionat, care efectuează curse deasupra Groenlandei orientale, au lansat mai multe sonde în apele limpezi ale Arcticii, pentru a măsura impactul oceanelor asupra fenomenului de topire a gheţii, informează AFP, scrie agerpres.
Joshua Willis coordonează misiunea Oceans Melting Greenland (OMS), care efectuează începând din 2015 zboruri cu un avion DC3 deasupra acestui teritoriu autonom danez, afectat de încălzirea climei.
Citește și : Zeci de arestări la Hong Kong în cursul protestelor din weekend
Purtând un costum albastru de astronaut, acest oceanograf, ai cărui favoriţi uriaşi îi accentuează asemănarea cu Elvis Presley, s-a aflat într-o zi de august în acel avion, la bordul căruia au fost invitaţi mai mulţi jurnalişti de la AFP.
Cercetătorul american a lansat într-o crevasă arctică o sondă – un cilindru cu lungimea de un metru şi un diametru de câteva zeci de centimetri, echipată cu numeroşi senzori.
Sonda s-a scufundat în apele înspumate ale Oceanului Arctic, sub razele soarelui boreal. Pe linia ţărmului, gheţarii groenlandezi se află în pericol, fiind erodaţi de aer şi curenţi, se fărâmiţează, se dislocă, eliberând în apă, cu un zgomot asurzitor, blocuri de gheaţă uriaşe.
“Nivelul oceanelor ar putea probabil să crească cu mai mulţi metri în următorii 100 de ani. Acest fapt reprezintă o ameninţare imensă pentru sutele de milioane de persoane din lume”, a declarat Joshua Willis.
Oceanele erodează gheaţa
Odată scufundată, sonda transmite în timp real informaţii despre temperatura şi salinitatea oceanului, traduse în diagrame multicolore pe ecranele cercetătorilor de la NASA, aflaţi la bordul laboratorului lor zburător.
Citește și : Trump a sugerat lansarea de bombe nucleare asupra uraganelor pentru a le împiedica să lovească teritoriul SUA
“Mulţi oameni cred că gheaţa se topeşte din cauza încălzirii aerului, la fel ca un cub de gheaţă sub acţiunea unui uscător de păr, dar, în realitate, oceanele erodează şi ele gheaţa”, a reamintit cercetătorul american.
Într-o perioadă de cinci ani, echipa de la OMG compară datele colectate în timpul iernii cu cele primite pe durata verii. Obiectivul: rafinarea previziunilor referitoare la creşterea nivelului mării.
Groenlanda, o insulă cu o suprafaţă de 2 milioane de kilometri pătraţi (de aproape patru ori mai mare decât suprafaţa Franţei), înconjurată de apele Oceanului Arctic, este acoperită cu gheaţă în procent de 85%.
Acest teritoriu imens este deosebit de afectat de topirea gheţii arctice, regiune care se încălzeşte de două ori mai repede decât restul planetei. Dacă banchiza de gheaţă ce acoperă soclul continental va dispărea, nivelul oceanelor va creşte cu şapte metri şi va acoperi numeroase insule şi regiuni costiere din lumea întreagă.
NASA cercetează aceste fenomene încă din anii 1970, după reducerea drastică a bugetelor sale pentru explorarea spaţială. Agenţia americană utilizează în prezent peste 10 sateliţi pentru a monitoriza Terra.
Cele mai grave consecinţe
Topirea gheţii deschide pentru traficul maritim marile rute ale Nordului, ce permit asigurarea legăturilor dintre oceanele Pacific şi Atlantic şi stimulează apetitul economic şi geostrategic al marilor puteri, în frunte cu Statele Unite, China şi Rusia.
Datorită acestor mize, preşedintele Donald Trump a transmis Danemarcei propunerea guvernului american de a cumpăra Groenlanda, o ofertă rămasă însă fără succes şi care a provocat o minicriză diplomatică cu aliatul său din cadrul NATO.
