Secretarul general al NATO, Mark Rutte, consideră că președintele rus Vladimir Putin nu a trimis „oameni serioși” la discuțiile privind reglementarea pașnică dintre Rusia și Ucraina, care au avut loc la Istanbul, anul acesta.
Rutte a făcut această declarație în timpul unei conferințe de presă comună susținută, împreună cu liderul american, Donald Trump, la Casa Albă, potrivit stiripesurse.
Citește și: Ion Suruceanu își cere scuze pentru declarațiile făcute la adresa PAS și a unor oameni de cultură
„Îmi amintesc cum dumneavoastră [Donald Trump, nota Meduza], împreună cu Marco Rubio și Steve Witkoff, ați reușit să lansați aceste negocieri de pace la Istanbul. Eu însumi am fost în Turcia pentru afacerile NATO, în luna mai, și am pus presiune pe ucraineni să trimită o delegație serioasă la Istanbul și ei au făcut acest lucru. Dar, rușii au venit, ulterior, cu un oarecare istoric, care a început să explice istoria Rusiei din anul 1250”, a susținut Rutte, în cadrul conferinței. El a făcut referire la șeful delegației ruse, consilierul prezidențial rus Vladimir Medinski, care are un doctorat în istorie.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Afacerilor Externe, Maria Zaharova, a caracterizat declarația lui Rutte drept bizară și a mai spus că „fără a cunoaște istoria problemei, nicio problemă nu poate fi rezolvată, ci doar agravată”.
Rutte l-a criticat deja pe șeful delegației ruse autorizat să poarte negocierile de pace. În iunie, el a spus că, pentru a pune capăt războiului, negocierile „au nevoie de Putin și nu de acest istoric, care a apărut deja de două ori la Istanbul, povestindu-ne despre istoria Rusiei și Ucrainei din secolul al XII-lea”.
Citește și: Casa lui Brad Pitt din California, jefuită de hoți
Medinski i-a răspuns, oferindu-se să-i trimită lui Rutte un manual, astfel încât să afle că „Ucraina nu exista în secolul al XII-lea”.
Vladimir Medinski a condus delegația rusă la negocierile de pace de la Istanbul din 2022 și 2025. Anul acesta, Rusia și Ucraina au avut două runde de negocieri în capitala Turciei, pe 16 mai și 2 iunie. În cadrul acestora, părțile au efectuat un schimb de propuneri privind termenii unui armistițiu și au convenit, de asemenea, asupra celui mai mare schimb de prizonieri de război și de cadavre ale soldaților căzuți de la începutul războiului.
