Unitatea statelor Uniunii Europene asupra sancţiunilor împotriva Moscovei începe să se fisureze în timp ce temerile cu privire la impactul acestor măsuri asupra unei economii europene deja încetinite slăbesc determinarea de a pedepsi Rusia pentru războiul pe care-l duce contra Ucrainei, relatează agenţia Reuters la finalul summitului european desfăşurat joi şi vineri la Bruxelles, potrivit agerpres.
Liderii europeni au convenit la acest summit al nouălea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, nu însă fără dificultăţi şi discuţii în contradictoriu. În timp ce Polonia şi statele baltice au insistat pentru măsuri mai dure împotriva Rusiei, unele state din Vest, printre care şi Germania, au fost mai ezitante. Belgia şi Grecia, precum şi Ungaria, ce depinde în continuare substanţial de importurile energetice din Rusia, s-au opus unor sancţiuni puternice, explică pentru Reuters diplomaţi europeni.
Citește și : Macron vrea să discute cu Putin despre atacurile cu drone şi securitatea centralelor nucleare
”Devine tot mai dificil să impunem sancţiuni care să lovească Rusia suficient de puternic fără a provoca pagube colaterale excesive Uniunii Europene”, a remarcat un purtător de cuvânt al guvernului belgian.
Pachetele succesive de sancţiuni impuse Rusiei după lansarea agresiunii contra Ucrainei în februarie au vizat politicieni, oligarhi, companii civile şi militare, sistemul bancar, au mers până la îngheţarea activelor ruseşti din UE şi impunerea unui embargo asupra petrolului rusesc importat pe cale maritimă; dar mai departe devine tot mai greu să se convină la nivelul UE noi sancţiuni şi blocul comunitar se apropie de limitele sale la acest capitol, în timp ce unele efecte ale sancţiunilor, precum scumpirea energiei, afectează economia europeană care-şi vede diminuată competitivitatea.
”Acum suntem atenţi cu sancţiunile, astfel încât să nu mergem atât de departe încât să distrugem complet economia europeană”, explică ambasadorul ceh la UE, Edita Hrda, a cărui ţară deţine până la sfârşitul lunii preşedinţia Consiliului UE.
”Dacă forţăm anumiţi paşi împotriva Rusiei, aceasta i-ar putea costa funcţiile pe unii lideri politici. Trebuie să le oferim ţărilor timp pentru adaptare. Avem nevoie de o Europă prosperă pentru a putea ajuta Ucraina”, a adăugat diplomatul ceh.
Premierul ungar Viktor Orban a desfăşurat în ţară o campanie deschisă împotriva sancţiunilor, apelând inclusiv la postere ce ilustrează sancţiunile contra Rusiei sub forma unor bombe care distrug economia Ungariei. Nu este însă singurul lider european cu o asemenea abordare, diferenţa fiind că ceilalţi au fost mai discreţi, în timp ce se gândesc şi la viitoarele lor relaţii cu Rusia după ce războiul se va fi terminat.
Citește și : Consiliul European cere Rusiei să înceteze atacurile asupra instalaţiilor nucleare civile
Astfel, cancelarul german Olaf Scholz a spus mai devreme luna aceasta că UE ”va înăspri sancţiunile împotriva Rusiei atât timp cât (preşedintele rus Vladimir) Putin continuă războiul”, adăugând însă că trebuie menţinută oportunitatea pentru reluarea cooperării cu Rusia după terminarea războiului.
Al nouălea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei vizează companii din sectorul apărării, bănci, media şi oficiali ai statului. Restricţiile la export sunt extinse pentru a acoperi accesul armatei ruse la chimicale, componente IT şi electronice pentru fabricarea armelor şi a fost introdusă o interdicţie completă la exportul de motoare de drone. A fost extinsă şi o interdicţie care vizează investiţiile în proiecte din Rusia pentru a include şi sectorul minier, cu anumite excepţii pentru materiile prime considerate critice pentru economia UE.
