Social-democrații de centru-stânga și-au adjudecat majoritatea voturilor în urma alegerilor parlamentare, dar numărul mare al naționaliștilor l-ar putea împiedica să formeze un guvern prooccidental stabil
Strivită sub cel mai greu val de turbulențe politice din ultimele decenii, România a ales un nou parlament, extrem de divizat, format din partide de centru proocidentale și din naționaliști antiregim care vor să slăbească relațiile țării cu Occidentul, scrie THE NEW YORK TIMES, potrivit stiripesurse.ro.
Anunțate luni, rezultatele oficiale au arătat că Partidul Social Democrat își adjudecă cele mai multe voturi în urma algerilor legislative desfășurate duminică, stăvilind astfel traiectoria forțelor de extremă-dreaptă, încurajate de șocanta lor victorie din 24 noiembrie, în primul tur al alegerilor prezidențiale.
Dar social-democrații de centru-stânga, de zeci de ani intrând și ieșind de la guvernare, au fost departe de a-și forma o majoritate, adjudecându-și doar 22,3% din voturi, iar procentele importante, obținute de trei partide de extremă-dreaptă proruse, ar face ca lor să le fie greu să formeze un guvern stabil și hotărât să păstreze România aliniată Occidentului.
În aceeași zi, România aștepta totodată și o decizie a Curții Constituționale, vizând posibila anulare a primului tur al alegerilor prezidențiale, câștigat de Călin Georgescu, un ultranaționalist care nu este membru al niciunui partid. Joia trecută, instanța a hotărât renumărarea voturilor de la prezidențiale în urma unei plângeri înaintate de unul dintre candidații perdanți.
Decizia instanței de a anula victoria lui Georgescu din 24 noiembrie i-ar înfuria pe susținătorii acestuia și ar putea duce la lupte de stradă între ei și militanții antifasciști care au organizat zilnic proteste într-o serie de orașe din țară.
Potrivit rezultatelor alegerilor parlamentare publicate luni, AUR, un partid naționalist condus de un lider înfocat care s-a autodeclarat drept un Donald J. Trump al României, s-a clasat pe locul al doilea, cu 18,2% din voturi – aproape dublul voturilor obținute de el la alegerile parlamentare din 2020. Alte două partide mai mici au atins și ele pragul electoral de 5%, intrând pentru prima oară în parlament. Georgescu a fost membru al partidului AUR, dar s-a despărțit de acesta după ce a lăudat un lider român fascist din anii ’30.
Alegerile legislative de duminică au avut loc la o săptămână după ce Georgescu, un candidat prea puțin cunoscut, și-a adjudecat cel mai mare număr de voturi la alegerile prezidențiale, ajungând în turul al doilea de pe 8 decembrie, când va candida împotriva Elenei Lasconi, o primăriță de dreapta, fostă jurnalistă. Fiind un independent, el nu a fost susținut, duminică, de niciun partid.
Asta a aruncat România – o țară membră a Uniunii Europene, un pion important al apărării NATO împotriva Rusiei și un centru de ajutor al Ucrainei de la Marea Neagră – într-un marasm politic, cel mai grav de după răsturnarea și execuţia dictatorului comunist Nicolae Ceaușescu, survenită cu 35 de ani în urmă.
În urma alegerilor de duminică, partidul lui Lasconi, Uniunea Salvați România, s-a clasat pe locul al patrulea, adjudecându-și 12,2% din voturi – un procent de rău augur pentru șansele ei împotriva lui Georgescu, fost expert în agricultură, care a vorbit despre legăturile mistice ale românilor cu pământul și cu principiile creștine tradiționale.
Victoria lui Georgescu din primul tur al alegerilor prezidențiale a uimit clasa politică din România și pe aliații NATO ai acesteia, alarmați de ostilitatea sa fățișă față de alianța militară occidentală, de laudele sale la adresa președintelui Rusiei, Vladimir V. Putin, și de omagiile aduse unor recunoscuți fasciști antisemiți din anii ’30 și de la începutul anilor ’40, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Cerându-le oamenilor să se prezinte la vot duminică, președintele demisionar, Klaus Iohannis, a declarat că România se confruntă cu o decizie existențială, „care va hotărî dacă țara rămâne una a libertății și a deschiderii sau dacă se afundă într-o izolare toxică și în trecutul întunecat”.
Totuși, rezultatele neclare au demonstrat mai degrabă o respingere a ceea ce Iohannis a considerat drept „izolționism, un misticism extremist și o ură față de pluralismul occidental”.
Șirul alegerilor și nesiguranța pe care au generat-o au stârnit îngrijorări legate de stabilitatea României și de atașamentul său față de alianța occidentală, țara dispunând, în sudul său, de un scut de apărare antirachetă de proveniență americană și extinzându-și în est o bază aeriană de importanță vitală.
