Mulţimea are adeseori o reputaţie proastă, însă ea poate fi în acelaşi timp veselă, chiar salvatoare: Oraşul Ştiinţelor şi Industriei din Paris explorează culisele lumii noastre dens populate prin intermediul unei expoziţii originale, care aduce în discuţie relaţia dintre societate şi ideea de colectiv, informează AFP, potrivit agerpres.
Cum pot fi număraţi participanţii la o manifestare? Cum să evadezi dintr-o mulţime prea compactă? De ce este atât de stânjenitor să mergi cu un lift în care se află necunoscuţi? “Distanţarea” impusă de COVID-19 a schimbat oare raportul nostru cu ceilalţi?
Toate aceste situaţii au un punct comun: individul nu există decât în interacţiune cu alţii. Prin expoziţia “Foules” (“Mulţimi”), care va rămâne deschisă până în august 2023, Oraşul Ştiinţelor şi Industriei din Paris explorează culisele acestui fenomen singular care se impune în cotidianul nostru.
“Este un subiect serios, dar pe care noi îl abordăm într-o manieră ludică şi, mai ales, liniştitoare”, a declarat Dorothée Vatinel, unul dintre comisarii expoziţiei.
Ca orice obiect ştiinţific, mulţimea are unitatea ei de măsură: densitatea, egală cu numărul de persoane pe metru pătrat, “firul-roşu” al expoziţiei. Vizitatorul trece de la cea mai mare la cea mai mică densitate prin intermediul unui traseu interactiv – şi aerat -, care îl aduce în pielea unui “expert în mulţimi” pentru a descifra acest fenomen.
Poate fi observat momentul în care o mişcare colectivă nu mai este controlată şi face să apară un fenomen al undelor, ca o maşină de valuri. Aceste comportamente, ce intervin “fără un dirijor”, se manifestă şi în lumea animalelor: zborul graurilor, dansul extravagant al păsărilor flamingo roz, deplasarea bancurilor de peşti.
Sunt explorate şi dimensiunile culturale ale fenomenului, care variază de la o ţară la alta. “În Franţa, de exemplu, pietonii au tendinţa de a se evita prin partea dreaptă, în alte ţări ei preferă prin stânga. Este un cod social”, a analizat Mehdi Moussaid, cercetător în ştiinţe cognitive la Institutul Max Planck din Berlin, comisar ştiinţific al expoziţiei.
Nu este uitată nici mulţimea virtuală, spaţiul în care se propagă zvonurile, ilustrată printr-o edificatoare proiecţie murală care le permite vizitatorilor să vizualizeze dinamica de pe reţelele de socializare.
Citeşte şi: Pentagonul facilitează accesul femeilor din armată la avort – Black News
“Mulţimea este adeseori asociată cu prostia şi cu iraţionalitatea: este o idee moştenită şi care nu este mereu falsă, dar noi arătăm aici şi celălalt chip al ei, dimensiunile sale de inteligenţă colectivă şi de autoorganizare”, a declarat Mehdi Moussaid.
Virtuos, colectivul reprezintă uneori chiar “soluţia”, aşa cum se întâmplă în cazul marilor adunări solidare. Un concurs de karaoke îi invită pe vizitatori să testeze acest principiu cu ajutorul muzicii: după ascultarea înregistrării, corul se dovedeşte a fi mult mai armonios decât interpretările individuale.
