Victimele deportărilor staliniste din 5–6 iulie 1949 au fost comemorate la Parlament printr-un eveniment expozițional organizat în parteneriat cu Agenția Națională a Arhivelor, comunică MOLDPRES.
În cadrul expoziției au fost prezentate documente, fotografii și dosare de arhivă ce reflectă destinul familiilor deportate ale deputaților Valentina Ghețu și Adrian Belîi.
Prezent la expoziție, deputatul Adrian Belîi a vorbit despre bunicii săi deportați.
„Memoria acestor evenimente nu trebuie uitată. Ea trebuie transmisă mai departe, pentru ca astfel de tragedii să nu se mai repete niciodată”, a declarat deputatul Belîi.
Și deputata Valentina Ghețu, care s-a născut în Siberia într-o familie de deportați, a vorbit despre suferințele îndurate de zeci de mii de familii. Ea a precizat că mama sa avea doar 17 ani când a fost deportată împreună cu părinții. În exil, și-a întâlnit viitorul soț, un tânăr german, și el deportat. Reveniți în Moldova, membrii familiei s-au confruntat cu discriminare și prejudecăți, dar au reușit să-și construiască un viitor demn.
În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, regimul sovietic a orchestrat una dintre cele mai mari operațiuni de deportare din istoria Republicii Moldova și a întregii regiuni est-europene. Aproximativ 40.000 de oameni, inclusiv femei, copii și bătrâni, au fost forțați să-și părăsească locuințele și trimiși, în condiții inumane, în lagărele din Siberia.
Această acțiune a făcut parte din politica represivă stalinistă de „curățare” a populației, vizând în special țăranii bogați (numiți „chiaburi”) și alte categorii sociale considerate „dușmani ai poporului” sau potențiali opozanți ai regimului sovietic. Deportările aveau scopul de a elimina orice rezistență la colectivizare și de a impune controlul total asupra teritoriului și populației.
