Partidele muntenegrene care au alcătuit alianţa ce a câştigat alegerile parlamentare din 2020 au convenit vineri să formeze un nou guvern, în urma demiterii luna trecută prin moţiune de cenzură a guvernului minoritar condus de fostul premier Dritan Abazovic, după ce acesta semnase un acord de reglementare a relaţiilor cu Biserica Ortodoxă sârbă criticat de formaţiunea preşedintelui Milo Djukanovic, relatează Reuters, potrivit agerpres.
Noua majoritate ce asigură 41 de mandate din cele 81 ale legislativului cuprinde partide atât pro-sârbe cât şi pro-occidentale care la alegerile din 2020 au înlăturat de la putere coaliţia condusă de Partidul Democrat al Socialiştilor (DPS), formaţiunea pro-europeană a lui Milo Djukanovic, artizanul independenţei Muntenegrului, care a condus ţara trei decenii, până când a pierdut acele alegeri. Djukanovic este de mult timp în conflict cu Biserica Ortodoxă sârbă, rămasă foarte influentă în această ţară.
Citește și : Putin a obținut o victorie-șoc care ar putea distruge lumea liberă
”Aceasta este o bună oportunitate de a informa preşedintele (…) şi comunitatea internaţională că există o majoritate parlamentară”, a declarat Andrija Mandic, membru al formaţiunii Noua Democraţie Sârbă, ce face parte din respectiva alianţă, denumită Frontul Democratic.
Vorbind la o conferinţă de presă în capitala Serbiei, Belgrad, premierul demis Dritan Abazovic, care conduce formaţiunea de centru-stânga URA, a declarat că va intra în opoziţie dacă noua majoritate parlamentară nu-l desemnează pe el prim-ministru.
Guvernul său minoritar a fost înlăturat pe 20 august, în urma unei moţiuni de cenzură cerute de preşedintele Djukanovic după ce Abazovic semnase cu patriarhul Porfirie al Bisericii Ortodoxe sârbe un acord ce reglementează în special drepturile de proprietate pentru sute de biserici şi mănăstiri ale Bisericii Ortodoxe sârbe. Potrivit lui Abazovic, această înţelegere este esenţială pentru reconcilierea între conservatorii care doresc relaţii mai strânse cu Serbia şi Rusia şi partidele pro-UE.
Politica acestei ţări cu numai 625.000 de locuitori a fost îndelung marcată de diviziuni profunde între cei care se identifică drept muntenegreni şi sârbii care s-au opus independenţei Muntenegrului faţă de fosta uniune statală cu Serbia.
Citește și : Israelienii au o părere mai bună despre Germania decât au germanii despre Israel (sondaj)
O încercare de naţionalizare a proprietăţilor Bisericii Ortodoxe sârbe printr-o lege susţinută de partidele pro-occidentale a provocat manifestaţii în 2020 şi a contribuit atunci la succesul opoziţiei pro-sârbe la alegerile legislative pierdute de partidul lui Djukanovic.
