Lumea ar putea beneficia, până în decembrie, de primul tratat global pentru reducerea poluării cu plastic, relatează marţi AFP. În cazul nu se face nimic în acest sens, este de aşteptat ca prezenţa plasticului să se tripleze până în 2060, potrivit Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Cum s-a ajuns aici? Care sunt efectele asupra mediului şi climei?
– Producţia globală de plastic –
Începând din anii 1950, producţia globală de polimeri sintetici, pe bază de petrol sau gaze fosile, a crescut de 230 de ori, conform OCDE. Aceasta s-a dublat între 2000 şi 2019, la 460 de milioane de tone, crescând mai rapid decât alte produse de bază, oţel, aluminiu sau ciment, potrivit stiripesurse.
Citește și: Apa este în pericol în Europa, avertizează Agenţia Europeană de Mediu
Până în 2060, în cazul în care nu se iau măsuri, organismul internaţional prevede că producţia totală a plasticului va fi aproape triplă, ajungând la 1,2 miliarde de tone.
Creşterea a avut loc în principal în Statele Unite, Orientul Mijlociu şi China.
Europa a produs 55 milioane de tone în 2020, în scădere cu 5% comparativ cu 2019.
– Consumul global de plastic –
Pandemia şi crizele care au urmat au avut două efecte principale şi opuse asupra consumului: pe de o parte, creşterea vertiginoasă a utilizării plasticului de unică folosinţă în domeniul sanitar, vânzările de alimente şi comerţul online; pe de altă parte, reducerea din 2020 a consumului în sectoare legate de încetinirea economiei globale şi de inflaţie, precum comerţul cu ridicata, industria auto şi domeniul construcţiilor.
– Producţia globală de deşeuri –
Producţia de deşeuri din plastic a crescut de mai bine de două ori în 20 de ani, trecând de la 156 milioane de tone în 2000 la 353 milioane de tone în 2019. Se preconizează că aceasta se va tripla până la 1,014 miliarde de tone până în 2060, conform previziunilor OCDE.
Mai mult de două treimi sunt obiecte a căror durată de viaţă este mai mică de cinci ani: ambalaje, produse de larg consum, textile.
În 2019, 22 de milioane de tone de plastic au fost aruncate în mediul înconjurător, inclusiv 6 milioane de tone în râuri, lacuri şi oceane, potrivit OCDE. Plasticul reprezintă “cel puţin 85% din totalul deşeurilor marine”, potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU).
Majoritatea celor 22 de milioane de tone (82%) este legată de o gestionare defectuoasă a deşeurilor. Partea rămasă se datorează abraziunii şi pierderilor de microplastice (12%), deşeurilor abandonate (5%) şi activităţilor maritime (1%).
Până în 2060, OCDE estimează că volumul deşeurilor din mediul înconjurător se va dubla până la 44 milioane de tone, acestea fiind în principal macroplastice (87% din deşeuri). Pe de altă parte, ponderea microplasticelor va fi “mai mult decât dublă în greutate absolută, acestea urmând să reprezinte 13% din deşeurile din mediu până în 2060”.
Până în prezent, 139 milioane de tone de plastic s-au acumulat în mediile acvatice de pe planetă, dintre care 1,7 milioane de tone în oceane, la sfârşitul unui proces lung care poate dura ani şi care “alterează în mod fundamental ecosistemele marine şi terestre”, potrivit OCDE.
Din cifra totală, doar 9% din plasticul la nivel global este reciclat, 19% este incinerat şi aproape 50% ajunge în gropile de gunoi controlate. Restul de 22% este abandonat în gropile de gunoi ilegale, incinerat în aer liber sau eliberat în mediu.
Ţările OCDE bogate contribuie cu 14% la emisiile globale, dar cu 36% la emisiile de microplastic.
Ţările non-OCDE sunt responsabile de 86% din cantitatea de plastic aruncată, în principal din cauza unei gestionări defectuoase a deşeurilor, care sfârşesc în mediul înconjurător.
– Impactul asupra mediului, climei… –
Impactul asupra mediului, sănătăţii, climei şi sănătăţii umane asociat materialelor plastice “se agravează considerabil”, a notat OCDE. Deşeurile de plastic acumulate în mediul înconjurător nu sunt biodegradabile, au nevoie de sute de ani pentru a se descompune şi produc micro şi nanoplastice.
Citește și: Rusia îşi va reduce prezenţa consulară în Norvegia
Ele “sufocă speciile marine, au un impact negativ asupra solurilor, otrăvesc apele subterane” şi pot avea “repercusiuni grave asupra sănătăţii”, potrivit ONU.
“Particulele de plastic sunt peste tot, în apa de la robinet, în apa pe care o bem, în apele subterane”, a avertizat Greenpeace.
Materialele plastice contribuie şi ele la criza climatică – în 2019 au generat 1,8 miliarde de tone de emisii de gaze cu efect de seră, sau 3,4% din emisiile globale, 90% dintre acestea provenind din producţia şi transformarea materialelor plastice din materii prime fosile, potrivit ONU şi OCDE.
